11 septembrie - sase ani

-- Omul din spatele celor mai grave atacuri teroriste din istorie, Osama ben Laden, ramane de negasit
Intreaga America e azi in doliu, la sase ani dupa atentatele fara precedent in istorie care au zguduit tara la 11 septembrie 2001. Tragedia de acum sase ani s-a soldat cu moartea a 3.668 de persoane, dintre care aproape 3000 numai in New York. Atentatele au distrus turnurile gemene din New York si, la Washington, o aripa a Pentagonului, simboluri ale Americii si ale Puterii.
Pe 11 septembrie 2001, la ora locala 8:45 (15:45 - ora Romaniei), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines, ce fusese deturnat de teroristi, a lovit unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center (WTC) din New York. La 09;03 (16:03, ora Romaniei) un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines, a lovit cel de-al doilea turn. Primul turn s-a prabusit la ora 09:59, iar cel de-al doilea, la 10:29. La aproximativ trei ore de la atacul asupra primului turn WTC, la Shanksville, in Pennsylvania, s-a prabusit un avion Boeing al United Airlines ai carui pasageri au incercat sa se lupte cu piratii aerului. Un alt avion deturnat a lovit cladirea Pentagonului, sediul Ministerului Apararii, ucigand 190 de persoane. In total, la 11 septembrie 2001 si-au pierdut viata 3.668 de persoane, inclusiv trei romani, sotii Alexandru si Corina Stan si Lazar Eugen Gabriel, angajati ai companiei Cantor Fitzgerald, care lucrau la etajul 103 al primul turn WTC.
Afganistanul si Irakul, transformate in campuri permanente de lupta
Dupa atentate, George W.Bush a declansat un "razboi global impotriva terorismului", atacand intai Afganistanul, ca baza principala a retelei teroriste Al-Queda, si declansand o ampla si perpetua operatiune de cautare a liderului miscarii, miliardarul de origine saudita Osama ben Laden, considerat creierul atacurilor criminale de la 11 septembrie. Cautarile s-au dovedit, pana in prezent, sterile, desi recompensa fixata de Washington pe capul lui ben Laden a fost majorata de la 25 la 50 de milioane de dolari. Cu trei zile inaintea comemorarii a sase ani de la atentate, Statele Unite puteau viziona un mesaj al lui ben Laden insusi (primul dupa o tacere de trei ani) din care aflau ca cel mai cautat om din lume e bine-sanatos si are de gand sa organizeze noi atacuri.
Mai mult, ieri, reteaua terorista Al-Queda a comunicat ca va da publicitatii o noua inregistrare video in care Osama ben Laden va prezenta ultima declaratie a unuia dintre autorii atentatelor de la 11 septembrie 2001, Waleed al Shehri, relateaza Sky News. Potrivit BBC, a doua inregistrare a fost filmata in aceeasi locatie ca si cea difuzata saptamana trecuta. In paralel cu actiunile desfasurate in Afganistan, presedintele american, George W. Bush, si-a exins aria "luptei impotriva terorismului global", a adeclarat ca Irakul lui Saddam Hussein detine arme de distrugere in masa, aspira la fabricarea bombei atomice si are legaturi cu Al-Queda. Astfel, a atacat aceasta tara la 20 martie 2003.
Comandantul fortei multinationale din Irak, generalul David Petraeus si ambasadorul SUA la Bagdad, Ryan Crocker, urmau sa prezinte, ieri, Congresului de la Washington, un raport privind situatia irakiana, dupa patru ani si jumatate de prezenta militara americana in aceasta tara, noteaza Mediafax. Atat membrii celor doua Camere, cat si opinia publica si mass-media se asteptau sa audieze un raport cosmetizat, de natura sa reliefeze "meritele" SUA in procesul "democratizarii si reconstructiei" Irakului, pentru a justifica prezenta masiva militara a americanilor in aceasta tara. Oricum, decizia finala in privinta evolutiei numerice a actualului contingent american din Irak (168.000 de militari) revine presedintelui George W. Bush, care se va exprima, in acest sens, zilele urmatoare.
SUA se instaleaza la granita irakiano-iraniana
Pentagonul intentioneaza sa construiasca o baza militara in apropiere de frontiera dintre Irak si Iran, in incercarea de a contracara afluxul de armament iranian destinat militiilor siite de pe teritoriul Irakului, scrie cotidianul Wall Street Journal in editia de ieri. Baza va fi situata la aproximativ 6,5 kilometri de frontiera iraniana si va fi utilizata cel putin doi ani. O serie de oficiali americani au declarat ca este incert daca ea va fi una dintre putinele baze care vor ramane in Irak dupa o retragere a trupelor americane. Armata americana planuieste, totodata, sa construiasca si puncte de control fortificate pe marile autostrazi, care duc de la granita Irakului cu Iranul spre Bagdad.

D.E.
Ziua marti 11 septembrie, 2007 http://www.ziua.net