joi, august 09, 2007

Paravan pentru Basescu



-- Luxten Lighting Company a castigat licitatia organizata de RA APPS privind Ferma Malu Rosu din Gruiu, Snagov * Fiind vorba de interese prezidentiale, concurentii n-au mai contat
Societatea Luxten Lighting Company a beneficiat de o licitatie "speciala" prin care a intrat, la sfarsitul anului trecut, in posesia Fermei Malu Rosu din Gruiu (Snagov), dar mai ales a unui vast teren, situat chiar pe marginea noii autostrazi Bucuresti - Ploiesti - Brasov. In prezent, valoarea fermei achizitionate si a terenului aferent a crescut de doua-trei ori, urmand ca aceasta sa ajunga la finalizarea lucrarilor pentru autostrada ce va trece prin zona la peste zece milioane de euro. Practic, Luxten a platit 1,3 milioane de euro pentru a achizitiona ceva care peste doi ani va valora, conform predictiilor specialistilor, cu peste zece ori mai mult.
La cateva luni de la licitatie, pe piata circula mai multe informatii de culise privind implicarea in acest caz a lui Traian Basescu.
Conform unor surse, Maria Basescu ar fi adevaratul proprietar al fermei cumparate de Luxten, printr-un act secret incheiat intre firma lui Pepenica si sotia presedintelui. O alta varianta care circula in mediile politice si de afaceri din Romania este cea conform careia familia Basescu va primi profitul, partial sau integral, rezultat din vanzarea uriasului si valorosului teren din Gruiu. Cu alte cuvinte, Luxten a achizitionat Ferma Gruiu beneficiind de protectia presedintelui, a carui familie va beneficia in schimb din plin de pe urma acestei afaceri. De altfel, sunt de notoritate angajamentele pe care respectiva firma le are cu familia prezidentala, Elena Basescu, mezina presedintelui fiind angajata la Luxten, cu un salariu de peste 8000 de euro lunar, iar fata cea mare, Ioana, avand si ea cota-parte din reprezentarile in instanta ale firmei. Pentru toate aceste favoruri, dar si pentru afacerea "Malu Rosu", Luxten va primi, la jumatatea lunii august, contractul de instalare a fibrei optice in Bucuresti, deja celebrul si controversatul proiect Netcity.
Investitie profitabila
Sa revenim insa la Ferma Malu Rosu din Gruiu, situata in vecinatatea Snagovului.
Povestea intregii licitatii si mai ales motivatiile celor care au pierdut in fata lui Pepenica, precum si ale celor care nici macar nu au mai intrat in cursa, genereaza mari suspiciuni asupra implicarii, extrem de discrete, a membrilor familiei Basescu in aceasta profitabila afacere. In luna decembrie 2006, RA-APPS a organizat o licitatie pentru ferma Malu Rosu din comuna Gruiu-Lipia, o crescatorie de vulpi si fazani. Luxten, firma patronata de Claudiu Radulescu si Ionel Pepenica, a castigat licitatia, in fata societatilor SC Sigur Construct General si SC Nova Estate. In cursa au vrut sa intre si firmele SC Alrado Marketing & Services si SC Euro P.E.C., dar au fost eliminate din start deoarece nu au intrunit conditiile din dosarul de privatizare. Prin contractul de vanzare-cumparare nr. 2764 din data de 14.12.2006, Luxten Lighting a primit 170.314,71 mp, contra sumei de 1.344.700 de euro. Adica sapte euro metrul patrat. Pe langa terenul propriu-zis, acestia au devenit si proprietarii unor spatii avand diverse constructii pe ele, cum ar fi hale, depozite, tarcuri etc., plus animalele care existau in ferma.
Interesant este ca, la data licitatiei, se stia exact ca noua autostrada Bucuresti - Brasov va trece prin fata fermei. Drept dovada, pretul terenurilor din zona Gruiu-Lipia a explodat. Aceasta pare sa fie si miza afacerii, specialistii afirmand ca ferma in sine era una nerentabila, incercarile de reabilitare fiind sortite esecului.
Deja investitia Luxten se arata a fi una deosebit de profitabila. Situatia era cunoscuta de patronii societatii, intrucat unul din punctele de lucru ale firmei, conform datelor din Registrul Comertului, se afla chiar in aceasta zona. Mai mult, fostul ministru pesedist al Industriilor, Dan Ioan Popescu, unul dintre fostii asociati ai lui Ionel Pepenica, detine un teren extrem de valoros in Gruiu. Acesta a achizitionat cei aproximativ 8000 de metri patrati, in anul 2003, terenul fiind trecut pe numele sotiei. Surprinzator este pretul mare platit la acea data. Acesta a fost de 30 euro/mp, pretul zonei fiind pe atunci de doar 3-5 euro/mp. Asadar, DIP stia ca urmeaza sa aiba un profit exploziv.
Nume grele au pierdut pentru Pepenica
La licitatia organizata de RA-APPS pentru vanzarea fermei din Gruiu si mai ales a valoroaselor sale terenuri, s-au mai inscris, cum spuneam, firmele Nova Estate, din Bucuresti, Sigur Construct General, din Brasov, iar Alrado Marketing & Service si Euro PEC au fost eliminate din cursa.
In spatele tuturor acestor firme se afla o serie de oameni de afaceri care se pricep la imobiliare, au experienta in domeniu si au si resurse financiare. Astfel ca este greu de crezut ca firma lui Pepenica, unul dintre binefacatorii familiei Basescu, a fost singura care ar fi avut banii necesari pentru a cumpara ferma. Mai repede ar putea fi crezute zvonurile conform carora celor doua firme care au pierdut, precum si celorlalte doua care au fost eliminate de la start, li s-a sugerat sa stea "cuminti" deoarece licitatia are "miza prezidentiala". Dar sa luam pe rand firmele care au pierdut in fata lui Pepenica, "tutorele financiar" al surorilor Basescu.
Perdanta Nova Estate are drept actionar off-shore-ul cipriot Jominco Ltd. si il are administrator pe siriano-libanezul Khalil Al Khoury. Avand obiect principal de activitate "inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate", firma este controlata de fratii Jabra, libanezii care detin si firma Supreme Grup. In vara anului trecut, Nova Estate a "recuperat" de la AVAS o parte din "mostenirea" lasata de un co-national celebru al lui Al Khouri, Omar Hayssam. Nova Estate a cumparat, contra sumei de 3,2 milioane de dolari, o hala cu o suprafata de 2475 mp si un teren 7117 mp, ambele situate pe str. Erou Iancu Nicolae, in zona rezidentiala de la marginea de nord a Capitalei. Bunurile imobile au apartinut fostei IPRS Baneasa, oferita lui Hayssam printr-un sir de fraude comise de Ovidiu Musetescu, seful de atunci al APAPS. Referitor la motivele pentru care Nova Estate a pierdut licitatia pentru ferma de vulpi a RA-APPS, Maria Romano, directorul economic al firmei, ne-a spus ca, pur si simplu, Nova Estate nu a avut o oferta financiara buna. Fara sa-si mai aduca aminte amanunte ale licitatiei pierdute, Romano ne-a spus ca Nova Estate nu a mers mai mult "pe pasii licitatiei", renuntand sa mai liciteze, astfel incat a castigat firma lui Pepenica. Intrebata cum de au renuntat la castigarea unui teren despre a carui valoare se stia ca va exploda in urma derularii proiectului autostrazii Bucuresti - Ploiesti - Brasov, Maria Romano a incercat sa motiveze ca la momentul licitatiei ar fi existat zvonul ca autostrada nu se mai construieste si, de aici, vezi Doamne !, renuntarea de catre Nova Estate la "pasii castigatori" ai licitatiei.
Sigur Construct refuza sa raspunda
Cealalta "mana moarta" participanta la licitatia castigata de Ionel Pepenica, firma Sigur Construct General, din Brasov, este detinuta in totalitate de un anume Ambrus Ferenc, din Targu Secuiesc, judetul Covasna.
Conform unor surse din zona, Ambrus este ruda cu Ede Erdely, celebrul interlop covasnean care a facut puscarie pentru diverse infractiuni economice, dar si pentru metodele teroriste folosite in controlul asupra zonei de bastina. Concret, Erdely este unchiul lui Ambrus. Ambrus este si un apropiat al udemeristului Barna Tanczos, fost sef la Administratia Domeniilor Statului si actual secretar de stat la Transporturi. Tanczos l-a ajutat pe Ambrus in anumite afaceri imobiliare derulate de nepotul lui Erdely. In ciuda nenumaratelor tentative de a lua legatura cu Ambrus, redactorii ZIUA s-au izbit de refuzul acestuia de a raspunde la telefon si de a lamuri ciudata sa participare la licitatia castigata atat de usor si de ieftin de Pepenica. Fapt care trezeste si mai multe banuieli asupra "fazanilor" patronului de la Luxten.
Legaturi cu Bittner si Cocos
Conform datelor oficiale, firma Alrado Marketing & Services "nu a indeplinit conditiile din dosarul de prezentare". In spatele acestei societati stau doua nume importante din domeniul afacerilor imobiliare. Firma care nu ar fi intrunit conditiile de participare este detinuta de Radu Luc ianu si Alexandra Dimofte. Ambii actionari sunt specialisti in imobiliare si conduc grupul Eurisko. Alexandra Dimofte si Radu Lucianu au o experienta considerabila pe piata de real estate. Ei au pus bazele departamentului de birouri, dupa ce s-au alaturat echipei Eurisko ca parteneri in 1999. Cei doi se ocupa de atragerea fondurilor de investitii pe piata romaneasca, acorda consultanta pentru proiectele imobiliare de anvergura si au atributii in strategia de dezvoltare si in parteneriatele de afaceri. Lucianu si Dimofte au mai multe firme impreuna. Radu Lucianu, prin relatiile de afaceri cu Marilena Ruianu, sotia lui Mircea Ruianu, este conectat si in lumea afacerilor controlate de Alexandru Bittner si Dorin Cocos. De asemenea, Lucianu este partener si in afacerile imobiliare detinute in Romania de familiile italienesti Orecchia si Rossetto si de Cefin Holding. Dincolo de aceste conexiuni, ciudat este ca un personaj cu o asemenea carte de vizita, profesionala si nu numai, nu a reusit sa intre in licitatie.
In numele altuia
Contactat de redactorii ZIUA, Radu Lucianu a incercat sa explice de ce firma sa si a Alexandrei Dimofte nu a fost acceptata la licitatia de la RA-APPS: "Nu mai imi aduc foarte bine aminte, dar cred ca am fost implicat in acea licitatie, probabil, doar in numele vreunui client care nu a dorit sa mearga mai departe, ci doar sa aflu anumite informatii despre zona si preturile ei. Alta explicatie nu am. Daca lucrurile ar fi stat altfel, va asigur ca am fi indeplinit toate conditiile impuse si am fi participat la licitatie. Iar daca am fi fost eliminati din cursa sau am fi pierdut in mod nedrept la aceasta licitatie, reactia mea ar fi fost pe masura". Dincolo de acest raspuns foarte sinuos, este greu de acceptat ca Lucianu a vrut doar "sa se afle in treaba" la aceasta licitatie, numai pentru "a lua pulsul" zonei in numele unui client ciudat, dupa cum se vede. Mai credibila pare ipoteza ca managerului de la Eurisko i s-ar fi transmis, ca si celorlati implicati in ciudata afacere sa participe la licitatie doar de ochii lumii.

Mihnea Talau & Marian Ghiteanu
Ziua joi 9 august, 2007 http://www.ziua.net

Dosarul mineriadei: Iliescu a ordonat reprimarea



Rechizitoriul mineriadei din 13-15 iunie 1990 il indica pe Ion Iliescu drept principalul responsabil pentru decizia initiala de reprimare a manifestantilor.
Procurorii i-au trimis in judecata miercuri, in dosarul mineriadei din iunie 1990, pe generalii Mihai Chitac (fost ministru de Interne), Gheorghe Andrita (adjunctul sau) si Dumitru Costea, precum si pe colonelul Vasile Constantin, partea din dosar privitoare la Ion Iliescu fiind inca in lucru la o alta sectie penala.
Rechizitoriul de 80 de pagini concluzioneaza ca fostul presedinte a dispus si a coordonat actiunea fortelor de ordine impotriva manifestantilor. „E important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceleasi fapte, prin rezolutia din 19.06.2007“, se precizeaza in rechizitoriul citat de MEDIAFAX.
Procurorii considera ca „planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de articolul 82 din Decretul-Lege nr. 92/1990“. De asemenea, Iliescu nu s-a consultat cu Consiliul Militar Superior (actualul CSAT) si nu a emis nici un decret in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum prevede articolul 82 din legea mentionata.
Presedintele Romaniei a cerut telefonic la Marele Stat Major sa se intervina cu doua detasamente de militari in sprijinul trupelor Ministerului de Interne din Piata Universitatii, apoi a cerut ca armata sa intareasca apararea la celelalte obiective de stat. „Din actele dosarului rezulta ca generalii si ofiterii decidenti au stiut si au acceptat ideea ca, urmare a tragerilor cu armamentul din dotare si cu munitie de razboi, pot sa apara ricoseuri si, prin urmare, pot rezulta victime din randul persoanelor aflate in zona“, se mai arata in rechizitoriu.
Marele Stat Major a primit ordin din partea presedintelui sa se foloseasca gazele lacrimogene in zona sediului Ministerului de Interne, Iliescu transmitind urmatorul mesaj: „Informeaza pe prim-adjunctul ministrului Apararii Nationale ca pe sediul Politiei Capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare“.
Iliescu neaga acuzatiile
Fostul presedinte Ion Iliescu a reactionat dur la rechizitoriul procurorilor: „In primul rand, este vorba de un comunicat al Biroului de Informatii al Parchetului Militar. In acest context, nu pot face aprecieri de fond fara a fi citit rechizitoriul. Constat insa o tendinta periculoasa: incercarea de a muta atentia de la vinovatii de acte anarhice la adresa institutiilor statului spre organele de ordine care s-au straduit sa refaca ordinea“.

Dorin Petrisor
Cotidianul joi 9 august, 2007 http://www.cotidianul.ro

„IPS Antonie i-a cerut lui Ceausescu sa-l faca general“



In CNSAS exista teama ca multi dintre inaltii ierarhi ai BOR au primit grade de la fosta Securitate si nu vor putea fi deconspirati.
„Securitatea nu s-a multumit sa aiba informatori in randurile preotimii, a trimis la scoala de popi de la Sibiu baieti scoliti la Baneasa. Scoala de la Sibiu si Scoala de la Baneasa, doua scoli-surori“, a declarat ieri, pentru Cotidianul, Mircea Dinescu, membru al CNSAS. Declaratia sa apare in contextul in care CNSAS a anuntat ca va verifica dosarele inaltilor ierarhi ai BOR care vor candida pentru scaunul de Patriarh pentru a evita situatia ca acestia sa fi fost fie colaboratori, fie chiar ofiteri ai Securitatii. „Unul dintre ei va fi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si ar fi pacat sa descoperim dupa aia ca e general de Securitate“, explica marti acelasi membru CNSAS.
In acest context al posibilitatii ca unii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe sa fi avut grade in Securitate, Mircea Dinescu a invocat ieri pentru Cotidianul exemplul mitropolitului Ardealului, Antonie Plamadeala. „Exista o scrisoare a lui Plamadeala catre Ceausescu in care, pe 23 august, cerea sa fie avansat general, pentru ca a stat suficient timp colonel“, ne-a declarat Dinescu, care a refuzat sa ofere insa mai multe detalii despre acest subiect.
Antonie Plamadeala a fost intre 1982 si 2005 mitropolit al Ardealului. In tinerete, a stat doi ani in puscariile comuniste. Avea sa fie reprimit in cler in 1958 si trimis la studii la Oxford. In 1970, dupa ce a fost uns episcop-vicar patriarhal, cu titlul „Ploiesteanul“, lui Plamadeala i se incredinteaza sectorul „relatii externe“. „Nu am avut curajul sa fim martiri“, declara intr-un interviu Plamadeala. Intr-un alt interviu dat de aceasta data de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, acesta poveste cum a semnat alaturi de Plamadeala, pe vremea lui Ceausescu, un text de infierare a preotului-disident Calciu, la cererea sefului Departamentului culte, Ion Popescu. Mitropolitul Antonie Plamadeala a trecut la cele vesnice in 2005.
Dinescu a explicat ieri si motivele pentru care ii suspecteaza pe unii inalti ierarhi ai BOR ca au colaborat cu fosta politie politica. „Mi se pare straniu. Nu pot sa inteleg cum mergeau unii preoti la seminarii si conferinte in strainatate, cum stateau cu lunile acolo, cum mergeau si discutau cu comunitatile romanesti si nu ii intreba nimeni nimic“, a declarat Mircea Dinescu. Acesta s-a aratat mirat si de modul in care unele dosare de inalti preoti au aparut la CNSAS dupa ce acestia si-au marturisit colaborarea. „Daca mai recunosc maine, poimiine vreo doi, daca recunoaste tovarasul Vincentiu Ploiesteanul ca a colaborat, apar iara si dosare“, spune Dinescu.
Tot ieri, fostii presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu au negat acuzatiile de marti ale lui Dinescu cum ca ar fi facut presiuni pentru ca dosarele preotilor sa nu fie facute publice. „Cred ca este iresponsabil. Nu am intrat niciodata intr-o discutie pe acest subiect“, spune Iliescu. „In ceea ce ma priveste, afirmatia domnului Dinescu este falsa. Niciodata nu am facut nici un fel de presiune pe aceasta directie“, declara si Constantinescu.
Cu sau fara aceste presiuni prezidentiale, subiectul dosarelor de la Securitate a fost ocolit cu grija atit de conducerea BOR, cat si de mediul politic. Colaborarea cu Securitatea a fost, pana in vara anului trecut cand CSAT a dispus desecretizarea dosarelor preotimii, un subiect tabu pentru majoritatea inaltilor ierarhi ai BOR. De altfel, singura figura importanta a ortodoxiei romane care a recunoscut pana atunci ca a avut relatii cu fosta politie politica a fost, imediat dupa 1990, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.
Imediat insa dupa decizia CSAT, alte trei nume sonore ale BOR au marturisit ca au semnat un angajament de colaborare sau ca au dat mai multe note informative. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, si-a prezentat angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea in anul 1987, declarand ca gestul sau a fost unul patriotic. Arhiepiscopul de Alba-Iulia, Andrei Andreicut, facea imediat aceeasi marturisire. Tot atunci, parintele Iustin Marchis, de la Biserica Stavropoleos din Bucuresti, recunostea ca a semnat „trei-patru, poate cinci-sase“ note informative despre oaspetii straini care vizitau Manastirea Cheia. Si mitropolitul Clujului si Feleacului, Bartolomeu Anania, a recunoscut ca a dat declaratii Securitatii pe vremea cand era inchis. De pe lista celor suspectati ca au colaborat cu Securitatea nu a lipsit nici Patriarhul Teoctist.
Comisie speciala la BOR
Ultima piedica pe care BOR a incercat sa o puna cercetarii trecutului clerului dateaza de anul trecut si a venit si ca o reactie la publicarea Raportului Tismaneanu, care nu-i menajeaza deloc pe patriarhii care au condus biserica sub comunism, de la PF Iustinian Marina la PF Teoctist Arapasu. Sfintul Sinod a decis sa-si faca o comisie proprie pentru a studia istoria BOR, pe baza unor protocoale de colaborare cu detinatorii de arhiva. Cativa cercetatori desemnati de clerici au intocmit deja un proiect, ce ar fi urmat sa fie supus aprobarii in urmatoarea sedinta de Sinod. Moartea PF Teoctist face insa incerta soarta ei. Oricum insa aceasta comisie nu va face deconspirari, ci va intocmi un studiu istoric si sociologic despre BOR, vizand o perioada mai ampla, de circa un secol. Membrii comisiei sustin ca, daca primesc unda verde pentru acest studiu, vor intra in toate arhivele bisericesti, de la cea a Sinodului la cele ale parohiilor.
Verificarea preotilor, misiune imposibila
Verificarea ierarhilor ortodocsi pana la sfarsitul acestei luni este practic imposibila, procedurile necesitand un timp indelungat.
Promisiunea facuta in urma cu doua zile de unii membri ai Colegiului CNSAS privind verificarea membrilor Sfantului Sinod nu va putea fi indeplinita din ratiuni obiective. Imposibilitatea tehnica de a face aceste verificari pana la sfarsitul lunii este recunoscuta de o parte dintre ei. „Se vor verifica dosarele celor care apar mai mult prin presa ca posibili candidati si care au recunoscut deja o anumita relatie cu Securitatea“, spune un membru al Colegiului. Verificarea tuturor celor 49 de membri ai Sinodului nici nu poate fi luata in discutie. Dintre acestia nu toti sunt eligibili pentru functia de Patriarh, ci doar ierarhii eparhioti, respectiv mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii din fruntea episcopiilor, insa nici acestia nu ar putea fi verificati toti.
In plus, cererea pe care Colegiul a anuntat ca vrea sa-si intemeieze demersul, cea depusa anul trecut de Forumul Civic Romanesc, nu se refera decat la 26 de ierarhi, dintre care unii nu sunt eligibili. In plus, dificultatea verificarii membrilor Sinodului vine si din procedura de lucru in CNSAS. In cazul ierarhilor care au un dosar la CNSAS sau pentru care va trimite in perioada urmatoare SRI sau SIE trebuie lansata invitatia la audiere. Daca acestia accepta, verdictul se poate da in sedinta urmatoare a Colegiului, iar daca verdictul e de politie politica, cei vizati au dreptul sa faca o contestatie in 30 de zile. Verdictul initial de politie politica nu poate bloca accesul la o functie, nefiind definitiv.

Dan Duca & Mirela Corlatan
Cotidianul joi 9 august, 2007 http://www.cotidianul.ro

Romania altfel



-- Viata marii majoritati a compatriotilor nostri si Romania ca tara, ca sistem "societal" (cum spun sociologii), se schimba in ultimii ani in ritm accelerat, mult mai rapid decat perceptiile colective si decat imaginile publice, mediatice.
Multi oameni continua sa se planga de lumea din jur, prelungind atmosfera defetista din anii í90, din primele etape ale istoriei noastre postcomuniste, iar presa inca mai este dominata de discursurile negative, minimalizante, catastrofice. Motivatiile unora si altora difera. Pentru cetatenul obisnuit, ameliorarea vietii nu e suficienta, el vrea s-o duca si mai bine, deci nemultumirile - uneori justificate, alteori ba... - nu i-au disparut. In schimb discursurile publice, performate de profesionisti care au de obicei un nivel de trai peste media nationala sau chiar mult peste, raman negative mai putin din cauza atitudinii critice normale si obligatorii in cazul presei - "cainele de paza al democratiei", care trebuie sa fie intotdeauna vigilent si intransigent -, cat din ratiuni comerciale: populismul catastrofist si "justitiar" isi pastreaza audienta atat la categoriile sociale cu adevarat defavorizate, marginale, sarace, cat si la populatia care o duce mai bine dar se vaieta mai departe.
Motivatiile - asadar - difera, efectele sunt aceleasi: un contrast din ce in ce mai flagrant intre realitate si evaluarile ei publice. Am in vedere presa generalista, purtatoare de mesaje explicit ori implicit politice. Variantele mai specializate, care presupun selectia si interpretarea profesionalizata a informatiilor, ofera diagnostice mult mai corecte, dar indreptate catre categorii restranse de public, la randul sau specializat. Distorsionate sunt - in schimb - si imaginile oferite in tirajele mai substantiale ale presei de divertisment, care "tabloidizeaza" in ambele sensuri: in negativ daca prezinta orori (crime, violuri si alte blestematii), in ultrapozitiv atunci cand vorbeste despre "VIP"-uri si despre viata lor "glamoroasa".
Contrastul poate fi observat chiar si daca privim sectiuni diferite ale acelorasi medii. De comparat - de pilda - jurnalele de stiri TV cu ceea ce dezvaluie un pic mai tarziu emisiunile de tip "real life", filmate in casele unor oameni obisnuiti. Doritori sa se stie "vedete" macar o clipa, ei se ofera voluntari pentru scenarii al caror scop e divertismentul, dar care le si dezvaluie modul de viata, cu multe detalii de existenta cotidiana. Nu e vorba - insist - despre exceptii, ci despre cazuri relevante statistic: familii de muncitori, tehnicieni, mici functionari, mici agricultori (altadata tarani !). In apartamentele lor la bloc si in casele lor de la tara, oamenii au facut in ultima vreme amenajari foarte spectaculoase prin comparatie cu aspectul saracacios si tehnologic inapoiat de pana nu demult: decoratii interioare la moda, mici arcade obtinute prin renuntarea la usile de trecere din vestibule in camerele de zi sau prin inlaturarea unor pereti usori, fara rol de rezistenta, echipamente electronice noi (televizoare, combine muzicale, aparate de aer conditionat), computere (de obicei pentru copii, ceea ce indica o diferenta semnificativa de comportament generational), bucatarii remobilate si utilate la zi. Adeseori cu credite bancare sau de consum, in iuresul "shopping"-ului la Carrefour, la Bricostore, Metro, Bila, Domo si celelalte - noul sport national al romanilor ! Drept pentru care "supermarket"-urile raporteaza cresteri continui de vanzari, cu contributia unei mari mase "de mijloc", conform modelului socio-economic al tarilor dezvoltate...

Ioan Bogdan Lefter
Ziua joi 9 august, 2007 http://www.ziua.net

Generalul se iubea cu angajatele in birou

'Academia Catavencu' a publicat, in ultimul numar, un amplu material despre un scandal sexual care a zguduit, de la varf, Armata. Seful Auditului Armatei, general (in rezerva) Mircea-Teodor Vasilescu (57 ani) hartuia si abuza sexual subordonatele.
Unul din ultimele 'atacuri' ale generalului s-a soldat insa cu un esec. Femeia, jurist la directia condusa de Vasilescu, trebuia si ea sa ajunga in patul inaltului functionar din Ministerul Apararii (MAp). Numai ca in loc sa-i satisfaca poftele sexuale generalului, angajata ministerului a dat fuga la DNA si l-a reclamat pe seful ei. Jurista a asternut pe hartie si tot ce ii povestisera colegele despre generalul care nu scapa nici o ocazie de a face avansuri oricarei femei frumoase care i-ar fi taiat calea.
"O doamna plutonier pazea amorezii"
Cele care picau in plasa lui Vasilescu ajungeau in cuibusorul de nebunii al inaltului functionar MAp, amenajat chiar in biroul din minister, iar totul se intampla in timpul programului. Femeile hartuite timp de sapte ani, care de rusine au tacut pana acum, spun ca 'o doamna plutonier le programa si pazea usile sa nu fie deranjati amorezii'. Alte femei, care au refuzat avansurile sexuale, au preferat sa plece.
In urma dezvaluirilor facute de 'Academia Catavencu', ministrul apararii, Teodor Melescanu, l-a suspendat pe generalul amorez si a numit un nou director.

Libertatea joi 9 august, 2007 http://www.libertatea.ro