Casatoriile din interes, sansa unui pasaport american pentru romani

Animated GIFs


“Tanar serios, 28 de ani, caut domnisoara pentru casatorie din interes in Illinois”.
“Romanca de 26 de ani caut un roman serios cu care sa imi fac actele doar de convenienta. Nu sunt dispusa la nici un compromis personal, doresc sa platesc cash pentru o casatorie pe bani, strict pentru acte, strict afacere, nimic mai mult.
Ofer plata in 4 transe: 25 la suta la casatorie, 25 la suta la depunerea actelor, 25 la suta la venirea green-card-ului temporar pentru 2 ani si 25 la suta la depunerea pentru cel definitiv. Daca stam casatoriti si pentru cetatenie dupa venirea green-card-ului definitiv, adica inca un an, platesc inca 50 la suta din pretul initial la venirea cetateniei.
Fara santaje intre timp, fara rate lunare, bani gheata, in 4 etape. Sunt foarte serioasa si astept acelasi lucru. Tembelii sau escrocii sa se abtina, nu raspund decat raspunsurilor care includ un telefon si un pret. Mutumesc“.
Acestea sunt doua dintre anunturile care apar constant in ziarele romanesti din Statele Unite sau pe portalurile folosite de diaspora de peste Ocean si dezvaluie o tendinta ce pare sa ia amploare: sute de romani aflati ilegal pe teritoriul american incheie casatorii din interes pentru a-si obtine statutul legal pe continent.
Avocati specializati in domeniul imigratiei ne-au declarat ca tendinta este in crestere dupa ce Congresul de la Washington nu a reusit luna trecuta sa adopte o legislatie favorabila milioanelor de imigranti ilegali. Casatoria cu un cetatean american a ramas astfel, pentru foarte multi, singura solutie prin care isi pot reglementa statutul.
Potrivit mai multor surse, romanii care apeleaza la casatoriile de convenienta sunt ajunsi in America prin programe ce ofera contracte de munca de cate trei luni, unii aflandu-se pe teritoriul american de peste 5 ani.
In afara statutului legal sunt si cei care nu s-au intors in Romania la sfarsitul unor excursii in Statele Unite sau cei care au decis sa ramana aici dupa terminarea studiilor, chiar si in lipsa unui contract de munca sau dupa expirarea vizelor.
Odata cu respingerea proiectului de lege a imigratiei si inasprirea politicii anti-imigrare a Administratiei, casatoria din interes reprezinta singura optiune viabila pentru majoritatea celor aflata pe teritoriul american.
15.000 de dolari mariajul. Doar la avocat
Diferite surse au declarat pentru HotNews ca preturile unei astfel de casatorii, realizate cu ajutorul unor cabinete de avocatura sau agentii specializate, au crescut constant in ultimii ani. Daca la inceputul anilor 2000, un avocat din New York cerea 3.000 de dolari pentru incheierea unui mariaj din interes, pretul unei casatorii aranjate depaseste astazi 15.000 de dolari.
In celelalte state americane, preturile sunt la aproape jumatate fata de sumele vehiculate in metropola de la malul Atlanticului.
D.R., 27 de ani, din Bucuresti, spune ca in urma cu doi ani, cand s-a casatorit in Manhattan, a trebuit sa-i dea viitoarei sotii 7.500 de dolari, care reprezenta jumatate din suma solicitata. “Restul il va primi cand sunt cetatean cu acte”, afirma bucuresteanul, care imi declara ca o parte din bani ajung la cel care i-a facilitat intalnirea cu fata originara din Puerto Rico.
“Am vazut-o pe viitoarea sotie doar o data inainte de nunta, cand ni s-a facut cunostiinta”, afirma D.R.. El sustine ca, dupa casatorie, intermediarul s-a ocupat de acte, de poze, de scrisorile ce trebuiau aratate ofiterilor de la Serviciul de Imigrari.
Un caz fericit
“Pregatirea pentru interviul cu cei de la Imigrari este, de cele mai multe ori, cea mai importanta etapa fiindca acestia au experienta mare si isi pot da seama imediat daca minti“, sustine si C.F., 30 de ani, din Oradea. Venita in Statele Unite in urma cu sapte ani, ardeleanca a intalnit in 2003 un american care s-a oferit sa o ajute.
“Fiindca suntem prieteni, el s-a oferit sa se casatoreasca cu mine gratis, iar acest lucru a insemnat enorm”, spune C.F., adaugand: “cabinetul de avocatura la care am apelat m-a ajutat in primul rand cu actele mele, caci viza imi expirase dupa sase luni de stat la New York, dupa care avocatii ne-au pregatit dosarul cu poze de la casatorie, scrisori de dragoste, depuneri de taxe, conturi bancare pe numele la amandoi“.
Cazul lui C.F. este unul reusit, caci la nici trei luni de la depunerea dosarului a primit dreptul de munca si cel de calatorie, dupa care a venit green cardul sau cartea verde. “La sase luni de la casatorie, m-am dus in tara sa-mi vad parintii caci nu mai ajunsesem acolo de aproape 4 ani“, imi declara C.F.
Cand iti fuge barbatul cu banii
A.M., 32 de ani, din Bucuresti, nu a fost la fel de norocoasa. Ea a oferit 3.000 de dolari unui american, cu care s-a casatorit in urma cu 4 ani. La cateva zile dupa casatorie, americanul a disparut cu banii si de atunci nu mai are nici o veste de la el.
Pe langa paguba financiara, A.M. se afla intr-o situatie delicata caci nu reuseste sa divorteze de cetateanul american si sa se casatoreasca cu actualul ei prieten.
“A fost un risc pe care mi l-am asumat atunci insa am pierdut mult din cauza asta“, afirma A.M.
Riscurile pentru americani sunt la fel de mari ca si pentru strainii cu care se casatoresc. Luna trecuta, autoritatile americane au acuzat 13 bulgari si 15 americani de aranjare si participare in casatorii ilegale, intr-o schema care functiona de aproape 10 ani.
Casatoriile dintre cetateni americani si bulgari au avut loc in Carolina de Sud si Georgia, iar autoritatile au devenit suspicioase dupa ce au descoperit ca sotii nu locuiau impreuna in nici una dintre familiile infiintate.
In 2005, agentii de la Serviciul de Imigratie au descoperit un caz similar, in care erau implicati sute de chinezi si vietnamezi dintre care unii oferisera chiar si 60.000 de dolari pentru casatoria cu un cetatean american.
Agentii care s-au ocupat de acest caz in Orange County (California) au declarat ca “mariajele ilegale si alte forme de fraude de identitate reprezinta amenintari la adresa securitatii nationale si a sigurantei publicului, deoarece ele creeaza o vulnerabilitate prin care imigranti ilegali, criminali si teroristi pot intra in Statele Unite si pot ramane aici ilegal”.
Daca sunt gasiti vinovati, toti cei implicati, inclusiv cetatenii americani, sunt pasibili de cinci ani de inchisoare si o amenda de 250.000 de dolari.
Sunt preferati romanii, polonezii si albanezii
“Incercam sa reducem la minimum sansele ca agentii de la Imigrari sa descopere ca mariajul este facut din interes“, sustine “Mister Hector“, care se ocupa de intermedierea de casatorii de convenienta intre cetateni americani (in general femei originare din Puerto Rico sau Republica Dominicana) si est-europeni.
“Preferam sa lucram cu polonezi, romani si albanezi“, sustine barbatul care solicita in jur de 12.000 de dolari pentru incheierea casatoriilor si garanteaza ca “in sase luni de zile primesti green card-ul fara probleme“.
Potrivit unor oficiali de la Washington, romanii aflati ilegal pe teritoriul american si proportia mare a numarului de dosare pentru vize respinse de Ambasada Americana la Bucuresti (25 la suta, conform unor surse) reprezinta doua dintre motivele pentru care SUA nu sunt favorabile includerii Romaniei in randul tarilor care n-au nevoie de viza pentru a ajunge peste Ocean.
Cotidianul “International Herald Tribune“ afirma saptamana trecuta ca autoritatile americane sunt pe cale sa anunte extinderea programului de eliminare a vizelor iar Romania, alaturi de alte cateva tari considerate aliate ale Statelor Unite, va fi exclusa deocamdata din acest proiect.
Potrivit datelor postate pe pagina de internet a Ambasadei Romaniei la Washington, jumatate de milion de romani locuiesc oficial in Statele Unite. Numarul total al romanilor aflati pe teritoriul american este insa aproape dublu.

Adrian Novac
Hotnews.ro 4 Iulie, 2007

Amintiri...

Animated GIFs

Plutonul de executie a trecut in rezerva

ZIDUL. Nicolae si Elena Ceausescu au fost executatI la unitatea militara de la Targoviste in ziua de Craciun a anului 1989
Opt parasutisti de la Boteni s-au imbarcat voluntar, la 25 decembrie 1989, in elicoptere, stiind ca pleaca intr-o misiune sinucigasa. Auzisera ca trebuia sa dea piept cu teroristii. Au aterizat la Targoviste si unul dintre pasagerii pe care ii escortau in elicoptere in uniforma de general era chiar generalul Stanculescu. A hotarat: "Tu, tu si tu". Atunci parasutistii Ionel Boeru, Dorin Carlan si Octavian Gheorghiu au aflat sentinta unui proces care inca nu incepuse. Erau membrii plutonului de executie a sotilor Nicolae si Elena Ceausescu. Au tras in acea zi de Craciun cu gandul la colegii lor morti la televiziune. Anii au trecut, iar viata a luat diferite intorsaturi pentru ei. Rand pe rand, au lasat uniforma militara. Ultimul dintre ei a facut-o in urma cu cateva saptamani.
IN GAZDA
Dorin Carlan credea ca gloantele pe care le-a tras in cuplul Ceausescu ii vor aduce bastonul de general. Nu a reusit sa ajunga decat pana la gradul de maior. Acum este in rezerva si isi castiga traiul lucrand la o companie straina care opereaza pe piata imobiliara. Nu mai are familie si sta in gazda. Athanasie Stanculescu i-a oferit posibilitatea sa-si exprime in scris trei dorinte care i-au fost indeplinite pe loc. Insa pestisorul de aur nu i-a pus ordine in viata.
RECOMPENSE
Nu pare a fi un tip resemnat. Considera ca inca mai lupta. "Pentru ce ?", il intrebam. "Pentru principii. Aceste principii care mi-au distrus si ultima casnicie. Nevasta imi cerea sa parvin, sa-mi creez oportunitati si sa nu dau cu piciorul celor ivite. Am ales principiile. Am divortat a doua oara". Este dezamagit. L-au dezamagit colegii din plutonul de executie, l-au dezamagit si superiorii. Putini sunt cei carora le arata recunostinta: generalul Athanasie Stanculescu, gen. Eftimescu, generalul magistrat Dan Voinea si cam atat. Pe multi dintre cei care au avansat fulgerator dupa Revolutie ii considera opera sa si a colegilor de pluton: "Daca nu am fi fost noi, multi nu ar mai fi ajuns generali…", opineaza Carlan. De fapt de la acest considerent pleaca totul. Considera ca sistemul i-a aruncat "in lada de gunoi a istoriei". Dorin Carlan spune ca cel mai mare vis al sau era sa devina general. Chiar credea ca se poate, dupa ce participase la executie. Pana in Revolutie era plutonier. Tot pe cai mari. Nasul sau era secretarul de partid al Regimentului de parasutisti de la Boteni. La 17 decembrie 1989 tocmai primise avizul de transfer la Directia a V-a. Avea dosar sanatos… Totul s-a schimbat chiar atunci, la 17 decembrie. S-a dat alarma "Radu cel Frumos". "Eu si cu ceilalti sapte colegi ne-am oferit voluntar sa mergem sa aparam combinatul de la Brazi, spunandu-ni-se ca trebuie sa insotim si niste masini cu oficiali. Nu ni s-a spus ca va trebui sa-i executam pe Ceausesti. Dupa ce am facut-o, la o luna de zile am primit ordin de trecere in rezerva prin care eram inaintat in grad de plutonier major. Pe acelasi ordin eram rechemat in activitate si mi se acordase si gradul de plutonier adjutant. In 1991, Stanculescu m-a chemat la el la cabinet, unde mi s-a citit ordinul de avansare la gradul de locotenent, functia de comandant de pluton transporturi la Academia de Inalte Studii Militare". Mai povesteste cum tot Athanasie Stanculescu l-a pus sa scrie, pe un petic de hartie, trei dorinte. A cerut casa, grad, iar a treia dorinta a fost dictata de general: "Scrie, ma, o carte despre executarea Ceausestilor". A scris-o semnand-o cu un alt ofiter, deja consacrat ca scriitor. Colegul sau Octavian Gheorghiu spune ca "varianta lui Dorin cu pestisorul de aur e putin exagerata".
ONOARE
Octavian Gheorghiu si Dorin Carlan ii sunt recunoscatori generalului Stanculescu pentru ca nu i-a uitat.
MASONUL BAPTIST
Dorin Carlan a devenit consilier de stat pentru problemele revolutionarilor, fiind si membru fondator al "Asociatiei 25 decembrie". A asistat la predarea puterii in 1996, cand "aia de la PDSR au plecat ca la un semn si au luat totul cu ei. PNT-istii cand au venit nu au mai gasit decat telefoanele. Dupa 70 de ani de lipsa de la guvernare, habar nu aveau ce trebuie sa faca. I-am invatat pe unii cum e cu telefoanele scurte, pe ce butoane trebuie sa apese", ne povesteste fostul demnitar. Oricum, politica nu i-a priit. A fost lasat la vatra, pe usa din dos. A facut plangere penala impotriva unui general, cativa colonei si un capitan vinovati pentru lasarea sa la vatra. Cele cateva luni cat nu a mai avut serviciu a trait din vanzarea sticlelor, ca sa faca rost de bani pentru tigari. In urma plangerii penale a fost reactivat. A trecut in rezerva cu gradul de maior. Ca majoritatea colegilor, considera ca Revolutia, in centrul careia se plaseaza ca fiind unul dintre pionii principali, nu i-a adus ceea ce merita pentru faptele sale de eroism. A facut Facultatea de Drept la doua universitati particulare, fiind licentiat. Tot nu a fost suficient ca sa devina general. S-a refugiat in citit si coroboreaza informatii pe care le transforma in teorii. Unele par viabile, altele mai trebuie disecate pana la proba contrarie. Se simte si amenintat, dar a luat masuri: a trecut la "baptisti" si a intrat intr-o loja Masonica. Nu ne spune ce loja, este unul dintre multele sale secrete.
INDIGNAT
Octavian Gheorghiu a trecut in rezerva in urma cu cateva saptamani si in "civilie" se pregateste, cu acte si tot ce trebuie, sa fie taximetrist. Colegii i-au cerut sa ramana, ca mai este singura veriga cu Armata a commando-ului plecat in dimineata de 25 decembrie 1989 din Boteni. "Au inceput sa ma atinga si pe mine, e drept, dupa 15 ani. Aceasta poate si pentru ca am fost un pic mai retras si n-am incercat sa ma laud cu ce am facut atunci. In ultimii doi, trei ani n-am mai suportat sa-mi puna cineva piedica in cariera mea militara, cu toate ca a mea cariera nu era una de varf, ci una de linie. Dar n-am mai suportat coruptia care se afla in Armata si sistemul ceausist care mai exista inca: comandantul taie si spanzura, da cui vrea, il avanseaza daca vrea… ceea ce m-a indignat", spune cu naduf Octavian Gheorghiu.
SOARTA
Dupa misiunea de la Targoviste, plutonierul de atunci a ramas in unitate pana in ianuarie si in acea luna a fost detasat la televiziune, unde a ramas in acel dispozitiv pana in aprilie 1990. Apoi, pentru ca a incetat misiunea unitatii de parasutisti la televiziune s-a intors la "baza". "N-am mai stat mult la unitatea de parasutisti, fiind mutat la Baza Aeriana de la Otopeni, de unde am ajuns la o alta unitate si m-am reintors apoi in 1999. Am ramas subofiter in continuare, am avut functii pe linie de aviatie", isi prezinta cariera proaspatul rezervist. Si-aduce aminte de intalnirile pe care le-a avut ulterior lui decembrie ’89 cu generalul Stanculescu: "M-am mai intalnit cu domnul general Stanculescu si intamplator, si pentru a-i cere ajutorul. Am apelat la dansul de mai multe ori pentru ajutor, deoarece acel eveniment nu prea ne-a ajutat in viata si in cariera. Am fost intr-adevar o data la dansul toti opt si ne-a intrebat pe fiecare ce-am mai facut. Ne-a respectat si ne respecta pentru curajul de-atunci. Au fost unii dintre colegi care s-au plans: unii au vrut o functie mai buna, altii un grad, considerand ca au facut ceva deosebit. Generalul ne-a ajutat pe fiecare, cum a putut". "Soarta a vrut sa fim noi, cu toate ca nici nu stiam unde mergem", rememoreaza Octavian Gheorghiu ora de istorie la care au fost actori fara voie.
"Am fost toti marginalizati"
OFITERUL Ionel Boeru, unul dintre cei mai tineri colonei din Armata
Ionel Boeru a ajuns locotenent-colonel la numai 31 de ani. A plecat din Armata pentru ca nu prea mai era loc si pentru el.
Jurnalul National: Ce s-a intamplat dupa ? In zilele imediat urmatoare, dar si in anii care au trecut de atunci. Cum v-a marcat acel eveniment viata ?
Ionel Boeru: S-au intamplat mai multe, si bune, si rele… La 5 ianuarie 1990 am fost trecut in rezerva. Pentru a putea fi avansat. Tot atunci am fost reprimit in armata, de la gradul de capitan la cel de locotenent colonel. Nu puteam fi avansat cu doua grade si masura a fost sa fiu trecut intai in rezerva si sa fiu rechemat in activitate cu un grad mai mare. Dupa care, in 1993, am terminat Academia de Inalte Studii Militare si am lucrat tot la parasutisti. Tot in 1993 a divortat prima sotie de mine.
A avut vreo influenta si evenimentul din 1989 ?
Pai si din cauza atmosferei create, pentru ca se aflase cine sunt eu. Telefoane, probleme…
Amenintari ?
Amenintari nu, dar primisem telefoane…
Cu substrat ?
Da. Si initial se uitau si colegii urat. Ea lucra tot in armata. Nu toti din armata s-au bucurat de disparitia lui Ceausescu. Au fost probleme. Faptul ca aveam doi copii si ii era frica sa nu pateasca ceva. Au fost multe probleme.
Dvs. ce varsta aveati in 1989 ?
31 de ani. Dupa care viata a mers normal. M-am reimpacat cu ea dupa vreo sase luni. Pana prin 2000. Si pentru ca n-a mai mers ne-am despartit definitiv. M-am recasatorit acum vreun an si ceva si am o fetita de 1 an.
Bilete la Campionatul Mondial
Ati fost recompensat in vreun fel pentru acea misiune ?
Am fost recompensat de catre Ministerul Apararii Nationale cu bilete de Campionatul de Fotbal din 1990 eu si cativa care am fost atunci: asesorii, colonelul Chemenici, un pilot de pe elicopter si am fost in Italia doua saptamani. In 1992, daca nu gresesc, tot la initiativa ministrului Apararii Nationale am incercat si am obtinut pana la urma sa fac o asociatie cu militarii care au participat acolo ca sa primim titlul de luptator cu merite deosebite. Si care acum se pare ca o sa ne fie luat pentru ca nu are cine sa se zbata pentru noi.
Pai, si care este motivul pentru care vi se retrag titlurile ?
S-a dat o noua lege si se represcriu documentele. Eu am primit o hartie in care zic ca nu au dovezi indeajuns ca eu am fost acolo. Zic de mine, ca de restul nu stiu ce au facut.
Pai, cum se poate sa nu stie de dvs. ?
Pai sunt o persoana necunoscuta pentru ei si nu au dovezi indeajuns, cu toate ca cei care s-au ocupat (ca nu eu m-am ocupat, nici nu am vrut sa merg, dar au insistat ceilalti colegi, care au zis ca daca eu nu merg, nu merg nici ei) mi-au dat o fotografie dupa filmul procesului, in care eram langa cei doi. Cartea care s-a scris despre noi, de catre colonelul Domenico. Se pare ca nici unul dintre noi nu va mai ramane cu titlul. Eu unul sunt plictisit sa ma mai zbat, sa ma mai cert.
Fara evolutie deosebita
Dar v-ati mai intalnit cu vreunul dintre colegi ?

Da, m-am intalnit. Cu piloti, cu generalul Dan Voinea m-am intalnit, cu doctorul Verdes, care a asigurat din punct de vedere medical procesul, cu cei sapte parasutisti. Cu exceptia unuia, pentru ca este la Sibiu… si a fost cel mai speriat dintre noi, si am zis ca este bine sa-l lasam singur, sa-si vada de treaba lui. Daca nu, macar mai vorbim la telefon.
In ce an ati trecut in rezerva ?
In 2002. Nu se mai gasea loc. Eu eram la parasutisti…
La Boteni ?
La inceput da, dupa care la Clinceni, ca s-au schimbat denumirile si marimea unitatilor dupa Revolutie. Dar ceea ce este curios este ca au fost desfiintate toate unitatile care au participat. Obligat de situatie, ca nu imi mai gaseam loc de munca, chiar se bucurau unii ca voi pleca, pentru ca am fost foarte tanar locotenent colonel, la 31 de ani, colonel la 35. Multora nu le-a fost pe plac. Si cam toti am fost marginalizati. Singurii care au reusit sunt generalul Dan Voinea, care ba a fost pus sef, ba a fost dat jos, ba a fost sef. Acum, daca vine PSD-ul precis o sa fie dat jos. Nici unul nu a avut o evolutie deosebita. Dan Voinea chiar spunea ca, daca nu s-ar fi scris acea carte despre noi, am fi fost pe lista celor morti. Este posibil, era acea varianta.
Da, era prea dificil dupa aparitia cartii… dar imi spuneati ca au fost numai telefoane, nu si amenintari.
Mai multe amenintari au primit cei de la Targoviste, ce stiu eu sigur, cu lumanari aprinse, cu amenintari cu moartea. Eu am avut numai o chestie inexplicabila. Prin 1992-1993 s-a intamplat: usa apartamentului in care locuiam atunci se inchidea cu doua yale. Si pentru ca aveam copiii mici, la scoala, iar noi lucram, inchideam numai jos, pentru ca acolo ajungeau ele cu cheia. Ei, cineva a intrat in casa, nu eu si nici sotia, si cand a vazut ca nu avea ce gasi in casa, a inchis si sus si jos. Iar copiii nu au mai putut intra si atunci m-am gandit ca poate eram urmarit. Bine, un coleg din Academie m-a mai intrebat la un moment dat: "Bai, tie nu ti-e frica ?". Ma urmarise el, ca eu aveam acelasi traseu… Adevarul ca in primul an mi-a fost frica, dupa aia a trecut, ce putea sa se mai intample ?
Cadavrele pierdute
Dar in primele zile de dupa 25 ce s-a intamplat ? V-ati intors la unitate, ce s-a intamplat ?
E mult de povestit. Este perioada in care au disparut cadavrele celor doi. Impropriu spus. A fost greseala generalului Stanculescu. El ne-a spus sa asteptam o jumatate de ora ca trimite pe cineva sa ridice cadavrele. Ei s-au incurcat la un chef acolo cu Gatu si au uitat de noi. Cand au trimis, noi deja plecaseram, ca incepuse sa se traga in zona si de asemenea ne era frica, ca venind noaptea pe Boteni era posibil sa ne doboare colegii nostri. Plus ca elicopterul avea probleme la un motor. Atunci am aranjat cu un ofiter si un militar de la o unitate vecina si le-am zis ca sunt doua cadavre acolo si cand vine cineva sa predea coletul respectiv. Ei de frica nu au stat langa ele, au stat dincolo de o movilita de pamant si nu au vazut cand au venit aia sa le caute. Oricum, daca stateam noi iesea urat pentru ca ei au zis ca vin cu un Aro si au venit cu un transportor blindat si sigur iesea cu schimb de focuri. Si pana a doua zi dimineata cadavrele nu au fost gasite. Noi am ajuns la Boteni, si sincer va spun, am baut jumatate de kilogram de coniac, m-am pilit si m-am culcat. La 1 noaptea m-au trezit pentru ca nu gaseau cadavrele si trebuia sa plecam a doua zi dimineata la Bucuresti. Va spun sincer ca eu nu am plecat. Au plecat un pilot, doi subofiteri care au avut multe, multe necazuri, respectiv au fost acuzati ca l-au ascuns pe Ceausescu. Si bineinteles ca cel care era cu gura mare era cel care fusese cu noi, Mugurel Florescu, actualul general. Ne facea pe noi teroristi… Acum va spun ce mi-a zis colegul, comandorul Matenciuc. Si apoi au venit toti la unitate, sa ma intrebe cum a fost: generalul rus, celalalt imi scapa, care a fost cu procesul de la Otopeni, toti, voiau sa stie ce s-a intamplat, sa le povestesc. Am fost trecut la televiziune si am urmarit sa aflu probleme care se ivisera prin televiziune in timpul Revolutiei. Dupa care mi s-a luat functia si atunci am dat la Academie si am intrat.

Razvan Belciuganu, Diana Rucinschi, Eugen Ciufu
Jurnalul national 4 Iulie, 2007

Glume si aluzii cu tenta sexuala

Ce va sugereaza aceasta imagine ?


Animated GIFs


Si mobilele fac sex...


Animated GIFs


Ax-Efectul...


Animated GIFs


Foame,... ori placere perversa ?....


Animated GIFs


O neasteptata surpriza,...


Animated GIFs


Corida cu aluzie,...


Animated GIFs


Sa vezi si, sa nu crezi,...


Animated GIFs


Iluzie optica,....


Animated GIFs




Animated GIFs

De ce fac oamenii sex ?

Psihologii americani au raspuns intrebarii printr-un studiu care a listat peste 700 de motive.
Oamenii fac sex din peste 700 de motive, iar unele dintre acestea sunt de-a dreptul neasteptate, sustin cercetatorii de la Universitatea Texas (SUA), care au realizat un studiu privind „psihologia sexului”, cercetare publicata in revista „Arch Sex Behaviour”.
Psihologia sexului este profunda
Profesorul Cindy Meston, psiholog la Universitatea din Texas (Austin), afirma ca motivele pentru care oamenii fac sex sunt nenumarate, desi, de obicei, oamenii vorbesc despre putine dintre acestea.
„Ma simt bine”, „Sunt indragostit”, „Vreau sa am un copil” sunt fraze pe care oamenii le rostesc adesea cand vine vorba despre dorinta de a face dragoste, dar psihologia sexului este mult mai profunda”, a spus autoarea studiului.
Psihologul considera ca datorita cercetarii sale se vor putea pune la punct campanii de preventie a bolilor cu transmitere sexuala mult mai serioase.
„Daca oamenii recunosc ca fac sex pentru ca se lasa luati de val, ii sfatuim sa se protejeze cu prezervativ. In schimb, daca o fac din razbunare sau ca sa aiba un alt statut social, adoptam o tactica diferita”, spune Meston.
Au extras peste 200 de motive
Cindy Meston si David Buss, coautor al studiului, au realizat cercetarea in doua etape. Intai, au ales 400 de persoane si le-au rugat sa listeze toate motivele pentru care ei sau cineva cunoscut s-au implicat intr-o relatie sexuala. Au fost listate peste 700 de motive, din care cercetatorii au extras 237.
„Unele dintre ele au fost de-a dreptul socante: „Am vrut sa dau mai departe o boala cu transmitere sexuala” sau „Am vrut sa fiu mai aproape de Dumnezeu”, mentioneaza Meston. In cea de-a doua parte a studiului au fost implicate 1.500 de persoane, care au fost rugate sa spuna cat de importante sunt pentru ei cele 237 de motive extrase din etapa initiala a studiului.
Comportamentul femeilor nu difera mult de cel al barbatilor
Fata de celelalte studii despre sex, acesta a aratat ca nu exista diferente comportamentale foarte mari intre femei si barbati.
In plus, a inclus oameni din mai multe etnii si din diferite categorii sociale. Concluzia este ca atat ei, cat si ele fac sex din aceleasi motive, existand diferente foarte mici.
Studiile de pana acum aratau ca femeile invoca mai mult partea sentimentala („sunt indragostita”, „am vrut sa-mi arat afectiunea pentru partener”), in timp ce barbatii recunosteau ca pentru ei era mai importanta atractia fizica („persoana era prea atractiva ca sa rezist”). „Acest stereotip nu se mai sustine”, spune Meston.
Pe primele locuri ale clasamentului
10 motive pentru care barbatii fac sex
1. M-am simtit atras de persoana respectiva
2. Ma simt bine cand fac sex
3. Am vrut sa experimentez placerea
4. E distractiv
5. Am vrut sa-mi arat afectiunea fata de acea persoana
6. Eram tensionat si am vrut sa ma eliberez
7. Eram foarte excitat
8. Am vrut sa-mi exprim dragostea fata de acea persoana
9. Am vrut sa obtin un orgasm
10. Am vrut sa-i fac pe plac partenerei
10 motive pentru care femeile fac sex
1. M-am simtit atrasa de persoana respectiva
2. Am vrut sa experimentez placerea
3. Ma simt bine cand fac sex
4. Am vrut sa-mi arat afectiunea fata de acea persoana
5. Am vrut sa-mi exprim dragostea fata de acea persoana
6. Eram tensionata si am vrut sa ma eliberez
7. Eram foarte excitata
8. E distractiv
9. Mi-am dat seama ca sunt indragostita
10. Eram dusa de val
La marginea clasamentului
5 motive pentru care barbatii fac sex
1. Am primit droguri ca sa o fac
2. Am vrut sa dau mai departe o boala cu transmitere sexuala
3. Am vrut sa ma pedepsesc
4. Am vrut sa pun capat unei relatii in care eram implicat
5. Am vrut sa obtin o slujba
5 motive pentru care femeile fac sex
1. Am vrut sa dau mai departe o boala cu transmitere sexuala
2. Am primit bani ca sa o fac
3. Am vrut sa obtin o marire de salariu
4. Facea parte din ritualul de initiere intr-un club
5. Am vrut sa obtin o slujba

Mihaela Naftanaila
Evenimentul zilei 4 Iulie, 2007

Basescu, Tariceanu si seceta. De idei.

Avem un dezastru natural. Unde sunt insa acuzatiile dintre palate ? Si de ce e seceta mai putin profitabila decat inundatiile ? Putem incerca o serie de raspunsuri.
Acum un an, pe cind ploile nesfirsite involburau sat dupa sat, scandalul era in toi. Tu n-ai facut diguri. Tu n-ai facut plan. Ba am facut, dar nu mi-ai dat tu bani sa il pun in aplicare. E ghinion. Ba tu esti de vina ! Nu e adevarat ! Eu am facut exact ceea ce trebuia sa fac. Tu esti de vina ! Oameni buni, el e de vina !
O cearta incinsa, pe care puzderia de apa nu parea sa o poata racori. Direct, sau prin intermediari, Basescu si Tariceanu se impungeau pe unde apucau. Antrenamentul il aveau din 2005. In 2007 insa, foaia s-a intors. Canicula si seceta au luat locul bulbucilor de ploaie. Si o data cu evaporarea ultimelor picaturi de apa din pamint, se pare ca si ideile de gilceava s-au cam risipit. A fost ceva doar pe la inceput. Chestii timide, in comparatie cu ceea ce se petrecuse in anii trecuti. Astfel, pe o caldura pe care pina si mustele lincezeau in zbor, Basescu si Tariceanu s-au pravalit toropiti inainte ca vreunul din ei sa cistige meciul. La puncte sau prin knock-out.
De ce sa piarda “populistul” Basescu sansa de a-i mai oferi o scatoalca in dar premierului ? Mai strica un cui in cosciug ? Si Tariceanu, care parea a se trezi din postul sau de incasator rezistent, cum de nu a gasit el vreo chichita prin care sa lege nenorocirea de numele presedintelui ? Sa incercam citeva raspunsuri.
In primul rind, seceta e mai putin profitabila decit inundatiile. Din punct de vedere mediatic. La inundatii ai cai urcati pe acoperisuri, case surpate de viituri, batrini care ramin fara un loc al lor sub soare, copii salvati in ultimul moment de la inec. Caldura, in schimb, nu este la fel de dramatica. Imaginile nu sunt la fel de puternice.
In al doilea rand, lupta pe subiecte de interes public a fost confiscata deja de una pe subiecte de interes politic: cresterea pensiilor. Daca in batalia podurilor si a digurilor nu s-a putut desemna un castigator, de data aceasta, fiecare incearca sa-i aplice adversarului un upercut decisiv. Au invatat, pesemne, ca la capitolul dezastre naturale nici unul nu se descurca prea bine. Si dupa ce s-au luptat in sulite, acum se bat in palose.
In al treilea rand, fata de anii trecuti, au aparut pe aceeasi scena doua personaje de un pitoresc deosebit, care pot oricand sa incinga spiritele, mai tare decat orice canicula, si se dovedesc mult mai amuzante in postul de cuplet estival decat tandemul Basescu-Tariceanu. E drept ca de cele mai multe ori reusesc aceasta performanta in mod involuntar. Ceea ce face ca actiunile lor sa fie si mai dramatice. Este vorba de ministrul Educatiei si de cel al Justitiei. Primul nu a stiut sa numere si vine cu reforme uluitoare, iar al doilea a inaugurat piscine cu elicopterul si a incercat sa saboteze un raport european favorabil Romaniei. Amandoi sunt liberali. Ceea ce nu te pune intr-o postura prea buna cand esti seful lor de partid si te afisezi in public.
Lista de motive ce a dus la seceta de idei din sceneta “Seceta la romani - editia Basescu-Tariceanu” poate continua. Concluzia va ramane aceeasi. Pe langa miile de dobitoace care si-au dat duhul in asteptarea unui strop de ploaie, a murit si speranta celor ce au crezut ca, in absenta unui interes politic, dezastrele naturale reprezinta un punct de interes pe agenda politicienilor.

Razvan Mihai Vintilescu
Cotidianul 4 Iulie, 2007

Revine pentru ultimul sezon de 'Surprize'

Dupa o vacanta petrecuta pe litoralul francez, Andreea Marin s-a intors in tara pentru a arunca marea bomba: ea si Stefan vor avea o fetita. La o zi dupa ce Libertatea a publicat informatia, Zana Surprizelor revine cu ultimele noutati din viata ei.
Libertatea: Acum s-a risipit misterul ? Tu si Stefan veti avea o fetita.
Andreea Marin: Da, vom avea o fetita. Ne gandim sa o botezam Violeta, in amintirea mamei mele.
Fiul lui Banica e foarte fericit
Cum a reactionat Radu Stefan, fiul lui Stefan, cand a aflat ca va avea o sora ?
Radu Stefan e haios foc si e tare grijuliu cu mine, mai ales acum. E un copil foarte cald si bun, o binecuvantare si un sprijin adevarat, pentru care ii multumesc lui Dumnezeu. Mi-a marturisit ca si-ar dori o surioara, desi 'fetitele sunt mai plangacioase, dar mai dragute' si mi-a spus clar ca el e fratele mai mare de care va asculta 'bebe', asa ca ne bazam pe el.
Ai fost in vacanta in Franta. S-a pus vreun moment problema sa nasti acolo ?
Faptul ca ne-am petrecut vacanta pe Riviera Franceza si in Mexic nu are nici o legatura cu planurile mele in materie de sanatate, atata vreme cat am tot ce e necesar aici, acasa.
Cand revii pe post cu Surprizele ?
Pe 22 septembrie. Am mari emotii! E ultima sesiune dupa 9 ani de munca si impliniri. In paralel, pregatesc noi proiecte alaturi de UNICEF, munca mea voluntara alaturi de acesti oameni cu sufletul mare in beneficiul copiilor care au nevoie de sprijin capatand un alt sens. Acum, ca viitoare mamica, simt la un nivel mult mai profund aceasta legatura frumoasa.
Stim ca in aceasta vara ai filmat la Hollywood. Despre ce este vorba ?
Am fost la Los Angeles impreuna cu sotul meu, un producator ne-a facut o oferta interesanta pentru a aparea in acelasi film si am acceptat provocarea. Nu noi am cautat aceasta intamplare, nu am mers la vreun casting in incercarea de a obtine vreun rol, ci pur si simplu omul ne-a placut, a cautat informatii despre noi si oferta a venit pe neasteptate.
Are un BMW decapotabil
Andreea Marin a semnat de curand un nou contract de imagine cu firma Automobile Bavaria si a primit in schimb o bijuterie de masina. Asa se face ca Andreea va putea fi admirata la volanul unui BMW seria 6 cabrio, dupa care spune ca e innebunita.

Tatiana Solomon
Libertatea 4 Iulie, 2007

Ficat de analist

Nu-mi plac farsele, nici când sunt subiectul lor, nici când subiecţii sunt alţii. Poţi fi inoportun la modul cel mai grav. Într-o seară, un actoraş care umbla să fie luat în seamă făcând farse la un canal tv a format numărul de telefon al unei doamne. Cabotinul s-a dat drept prietenul fiului ei, cu care petrecuse la cârciumă în urmă cu o zi. Femeia însă îşi pierduse băiatul de câteva zile. În loc să-şi tragă palme şi să nu mai iasă pe stradă un an, Histrionul a bâiguit nişte scuze.
Unele farse însă, dacă sunt pregătite pentru a pune pe picior greşit un fanfaron, pot intra în legendă. Cei care l-au cunoscut bine pe poetul Tăutu povestesc farsele acestuia fără să se mai întrebe dacă au avut loc cu adevărat. Timpul însă a plusat la farmec şi la surpriză. Asta înseamnă că poţi pregăti o farsă cu ingeniozitatea unei nuvele. Cu suspans şi cu umor.
Cunosc un domn căruia nu-i place deloc, dar absolut deloc, un analist politic. Acesta apare mereu la televizor şi are păreri despre orice. Logic ar fi ca, atunci când nu-ţi place o emisiune, să nu te uiţi. Tot logic însă e să te uiţi şi să-ţi faci sânge rău. Faptele au şi o logică negativă. Ar mai fi şi singurătatea, care are logica ei. Domnul despre care vorbesc locuieşte singur într-o garsonieră. Copiii i-au plecat şi soţia a murit. Unica sa plăcere e să se uite seară de seară la toate emisiunile care-l enervează. După ce se umple de fiere, domnul adoarme visând cum le-ar tăia el limba unor analişti, cum i-ar face surdomuţi sau i-ar lua de guler. Fiind medic, bătrânul are o idee, iar într-o seară pune mâna pe telefon.
Alo, alo – zice el, când primeşte imediat legătura, fiindcă s-a dat drept un ministru al Sănătăţii din anii 1990 – să ştiţi că vă apreciez enorm. Sunteţi singurul analist pe care-l urmăresc. Când e lăudat, analistul îi lasă pe invitaţi sau pe cei care-l sună să delireze cât poftesc. Tare-i mai plac elogiile şi linguşelile. Bătrânul medic turuie vreo trei minute, după care observă că analistul nu arată prea bine. Sunaţi-l din partea mea pe profesorul X, spune falsul ministru. Mi-a fost student. Să vă vadă, să faceţi nişte analize. Probabil că este vorba doar despre un ficat niţel obosit. Nu mi-o luaţi în nume de rău, dar vă stimez prea mult ca să nu-mi fac griji. Un medic la pensie e tot medic.
Apoi, falsul ministru îi telefonează secretarei profesorului X şi-i spune că o să-l sune curând marele analist, care are unele probleme cu ficatul. Însă de frică nu se duce la doctor.
Ajuns la profesorul X, analistul află că, într-adevăr, are ficatul cam obosit. Dar cine nu-l are ? Din respect pentru fostul ministru, profesorul X îi face analistului şi alte analize. Şi ştiţi doar cum e: când cauţi găseşti. Iar ca să te doară din când în când ficatul, e de ajuns să-ţi aminteşti din când în când că ar fi să te doară.
Gata, zice bătrânul, care nu iubeşte analiştii politici, m-am răzbunat. A intrat la idei. O să apară mai rar. Totuşi, analistul nu apare mai rar. Tot ce a obţinut cu farsa sa medicul pensionar e că acum analistul aminteşte seară de seară, ca despre un merit, şi de problemele lui cu ficatul.

Tudor Octavian
Jurnalul national 4 Iulie, 2007

Omul care l-a adus pe Papa

Fost ambasador la Vatican, Teodor Baconsky a fost desemnat sa preia postul similar de la Paris.
N-a fost membru de partid niciodata, a fost turnat la Securitate de colegii sai, iar dupa Revolutie a fost artizanul unuia dintre cele mai importante momente diplomatice, politice si ecumenice: vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti.
Dupa doua mandate care au stat sub semnul rechemarilor de la post, la 44 de ani, Teodor Baconsky a fost numit, saptamana aceasta, de presedintele Traian Basescu ambasador al Romaniei la Paris.
Absolvent de Teologie la Bucuresti si doctorand al Universitatii Sorbona din Paris, Baconsky si-a inceput cariera diplomatica cu un mandat la Vatican, intre 1997 si 2001.
Al doilea ambasador dupa reluarea relatiilor diplomatice cu Sfantul Scaun, intrerupte la inceputul anilor ‘50 de regimul comunist, Teodor Baconsky a facut posibila prima vizita a unui Papa, Ioan Paul al II-lea, intr-o tara preponderent ortodoxa.
„Nu doresc sa-mi asum meritul acelui mandat si rezultatul lui concretizat in vizita pontificala din 1999, desi de-a lungul timpului s-a facut aceasta conexiune. Cred ca a fost un concurs de imprejurari favorabile”, sustine ambasadorul.
L-a refuzat pe Nastase
Succesul diplomatic din 1999 nu l-a facut insa sa-si continue mandatul de la Vatican. In 2001, dupa revenirea PSD la putere, presedintele de atunci, Ion Iliescu, il cheama in tara, considerandu-l parte a garniturii CDR si fara a tine cont ca, in momentul numirii, era diplomat intrat prin concurs pentru un grad diplomatic in MAE.
Ca masura reparatorie, premierul de la acea vreme, Adrian Nastase, ii propune sa fie consilierul sau, oferta refuzata insa. „I-am explicat primului-ministru de atunci ca ar fi bizar sa apar brusc in echipa Domniei Sale dupa ce am fost rechemat, asa-zicand, pe motive politice. Si i-am explicat si alte doua lucruri. Si anume ca un intelectual cu pozitii publice de dreapta nu rimeaza cu ideologia partidului sau si ca doresc sa-mi continui cariera diplomatica”, explica Baconsky.
Optiune acceptata, fiind numit in 2002 ambasador in Portugalia, mandat intrerupt insa in 2005, cand revine ca secretar de stat pentru afaceri globale in MAE. In septembrie 2006 postul este restructurat de premierul Tariceanu, Baconsky fiind recuperat rapid, insa de presedintele Basescu, care-l numeste consilier prezidential in locul lui Claudiu Saftoiu, plecat la SIE.
Dosar de urmarire
N-a ales politica, dupa ‘89, pentru ca nu a existat un partid crestin-democrat autentic. „Inainte de Revolutie lucram la Editura Patriarhiei si, chiar daca mi-as fi propus perversiunea de a deveni membru PCR, nu era posibil”, comenteaza Baconsky.
Fapt care s-a soldat insa cu un dosar la Securitate. „Am un dosar de urmarire pe care mi l-am vazut. Eram turnat in termeni relativ elogiosi de vreo 10 informatori. Din fericire, cel putin din forma in care mi-a fost livrata, dosarul meu nu contine delatiuni decat din mediul meu profesional de atunci. Nu am indicii ca printre ei s-ar fi aflat vreun prieten personal”, precizeaza Baconsky.
Urmand in post lui Alexandru Paleologu, „ambasadorul golanilor” din ‘90, precum si altor figuri sterse trimise la Paris - Anton Vatasescu, Caius Traian Dragomir, Dumitru Ciausu, Ovidiu Gherman si Sabin Pop -, Baconsky prefera sa vorbeasca despre avantajul unei Frante imediat dupa alegeri: „Contactele facute la inceputul unui mandat legislativ sau prezidential au cele mai bune sanse sa se dezvolte in timp si sa se descarce pozitiv in relatia bilaterala”.

Clarice Dinu
Evenimentul zilei 4 Iulie, 2007

Iluzoria autocefalie

-- Intotdeauna, chiar si inainte de a fi fost inventate sondajele de opinie, Biserica a ocupat, la romani, intaia pozitie in materie de credibilitate. In timp ce partidele politice si Parlamentul au jucat cu un mare handicap
Autocefalia Bisericii este doar in raport cu restul ortodoxiei. Nu si cu statul. De aceea, utilizarea, decenii la rand, a respectivei sintagme este inselatoare. Si poate genera confuzii. Toate in favoarea Bisericii. Care, astfel, se supra-credibilizeaza ca institutie. In realitate, de prea multe ori, ea este dependenta de stat. Si subordonata acestuia. Deci, manipulabila fiind, poate deveni atat un obiectiv al luptei politice, cat si un instrument al acesteia. Acum, dupa trecerea la cele vesnice a celui mai longeviv Patriarh si inainte de o decizie vizand succesiunea, este momentul unei dezbateri lucide. Este dreptul, dar si datoria credinciosilor sa participe, fara prejudecati, la un schimb matur si responsabil de idei pe tema autocefaliei.
Intotdeauna, chiar si inainte de a fi fost inventate sondajele de opinie, Biserica a ocupat, la romani, intaia pozitie in materie de credibilitate. In timp ce partidele politice si Parlamentul au jucat cu un mare handicap. Pe buna dreptate. In constiinta colectiva, politica, mai ales in sensul ei modern, este o intreprindere de tip nou. In timp ce Biserica, in acceptiunea ei de institutie, are o istorie de aproape 2000 de ani. Dar tocmai uriasa zestre si investitie de incredere a cetatenilor in Biserica au facut adesea din ea o prada extrem de ispititoare pentru politiceni. In toate timpurile. Si pretutindeni. Posibilitatea de manevrare a acestei institutii, identificata, pe drept cuvant, cu Casa lui Dumnezeu, devine cu atat mai mare cu cat ea nu poate functiona autonom, fiind adesea silita sa stea cu mana intinsa spre efemerii reprezentanti ai guvernelor, ai clasei politice. Pentru a supravietui institutional si financiar. Pentru a se putea dezvolta. Adapta. Moderniza. Pentru a-si propaga, intr-un mod mai eficient, proiectia asupra raportului dintre om si Dumnezeu. Si atunci cand, in plus, statul poate interveni si in ceea ce priveste desemnarea capului Bisericii, prada devine si mai ispititoare. Si mai sigura. Este exact motivul care i-a determinat pe catolici sa renunte la autocefalie. Si sa se supuna unui singur centru religios. Cel al Vaticanului. Pentru ca, renuntand la autocefalie si unite fiind intr-o singura mare Biserica Catolica, institutiile cultului crestin de pe mapamond au posibilitatea sa-si apere mult mai eficient integritatea, in raport cu un guvern sau altul. Dar si asa, autonomie absoluta nu exista. Pretutindeni in lume, chiar sub umbrela puternicului Vatican, statele incearca, si deseori reusesc, sa influenteze Biserica.
Cu atat mai vulnerabila este autocefala Biserica Ortodoxa Romana, silita sa-si obtina, de una singura, un grad acceptabil de independenta. Impotrivindu-se, de una singura, manipularilor de tot felul. Ca sa nu mai vorbim de atatia si atatia ani de dictatura, care nu pot fi pusi in totalitate pe seama statului comunist. Un exemplu elocvent este chiar proiectul Catedralei Neamului. Pe care Patriarhia nu-l poate realiza singura. Ci doar obtinand, eventual in schimbul unor concesii, un favor. Al presedintelui. Al primarului general al Capitalei. Al Guvernului. Al altor institutii laice implicate.
Iar acum, cand urmeaza sa aiba loc desemnarea unui nou Patriarh, avem prilejul sa urmarim, daca patrundem in culisele acestei operatii, un teribil razboi al intereselor politice. Care vor veni in contradictie cu interesele legitime ale Bisericii Ortodoxe. Mai ales ca reprezentantii societatii civile, din care prea multi sunt politicieni si prea putini sunt enoriasi dezinteresati, vor avea un cuvant greu de spus in alegerea succesorului lui Teoctist. Tare ma tem ca vom asista la un meci dezgustator. Care a si debutat. Cu lacrimi de crocodil. Cu declaratii politicianiste, la capataiul celui trecut la cele vesnice. Cu promisiuni ce vor ramane neonorate. Cu decoratii post-mortem. Si ramane de vazut in ce masura va rezista presiunilor si ispitelor Biserica noastra autocefala.

Sorin Rosca Stanescu
Ziua 4 Iulie, 2007

Noul dogmatism e stangist şi academic

Universitarii israelieni nu mai sînt bineveniţi în Anglia. Dacă au, încă, naivitatea să creadă în fraternitatea şi nobleţea academică, trebuie să se pregătească de un şoc. Îi aşteaptă o mare noutate: boicotul. Aşa au decis cateva foarte vrednice şi luminate organizaţii sindical-universitare engleze. Tot ce e israelian, de la profesor, la articol şi comunicare, trebuie evitat şi ţinut la distanţă, în numele şi pentru binele „cauzei”(palestiniene, evident). Academicii englezi s-au supărat foarte politic şi militant pe Israel. Reprezentanţii spiritual-ştiinţifici ai odiosului stat imperial care a are impertinenţa să rămană pe hartă şi să nu se lase vindecat de cura de asasinate teroriste arabe, trebuie refuzaţi. Afară din ştiinţă, afară din lumea spiritului ! Decizia e foarte populară printre spiriduşii locvaci ai intelighenţiei stangiste britanice şi a fost, fireşte prezentată în culori eroice de The Guradian, foaia mereu ataşată progresismului, odinioară sovietic, acum rus şi arab. Era normal, pentru un ziar care a ştiut mereu să îşi apere reputaţia, dezinformand onest un public de tineri şi intelectuali mai mult decat dornic să creadă în eroismul singular al cauzelor superioare: de la soarta copacilor în Zambia, la posteritatea insuficient sanctificată a lui Guevara şi emanaţiile criminale de carbon starnite de un biftec în curs de incinerare pe grătar.
Mult mai tristă e atitudinea afişată de British Medical Journal, o publicaţie academcă de primă mană. Asta pană la iniţiativa recentă a BMJ de a organiza un sondaj pe tema: sunteţi sau nu de acord cu boicotul ? Foarte ştiinţific, într-adevăr: de cand e, oare, discutabilă, în termeni pro- şi contra-, o aberaţie ?
Cateva date de context: nimeni n-a pus problema unui boicot împotriva universitarilor din ţările lagărului comunist, din Zimabwe, China, Libia şi alte campioane ale păcii şi drepturilor omului. Şi bine a fost că a fost aşa. Dacă, astăzi, academicii englezi ar pus la cale un boicot împotriva (Domane, fereşte !) universitarilor arabi, ideea ar fi fost la fel de respingătoare. Încă un detaliu degradant. După recenta campanie de atacuri şi tentative de atac terorist din Marea Britanie, nimeni nu a găsit de cuvinţă să ceară blocarea sau excluderea medicilor musulmani, deşi opt din cei arestaţi sunt medici sau membri ai sitemului sanitar britanic. Englezii sunt oameni cuvincioşi şi reţinuţi. Intelectualii care susţin că vor să îi lumineze nu sunt aşa: prin urmare, domniile lor au reuşit să facă legătura între rasă şi politică pentru ca apoi să o extindă asupra unui camp profesional. Nu e prima ispravă în materie a clasei academice britanice şi autonome care fricţionează, de ani buni, creierele studenţilor, cu un coctail furios de anti-americanism, anti-occidentalism şi socialism militant.
Problema acestei furii academice e că a reuşit, într-adevăr, să distrugă virtuţile clasice ale iluminismului, folsoind tocmai dreptul la critică liberă şi gandire autonomă. Atat doar că le-a folosit cu un zel orb care duce direct în marginea cultului. Nemaipunandu-şi problema diferenţei între bine şi rău, noul dogmatism de camuflaj iluminist a decretat egalitata tuturor atitudinilor şi valorilor. A orbit, adică, voluntar. Asta explică, măcar în linii generale, de ce stupiditatea riguroasă a PC şi a multiculturalismului, prosperă în ţările protestante. În acest spaţiu de veche disciplină religioasă, rigiditatea cultului a rămas şi după dispariţia connvingerii. Din protestantism a supravieţuit bigotismul, spasmul etic aplicat mecanic celor mai noi şi la modă „ cauze”. Nici o diferenţă, deci, între, campania palestiniană pentru drepturi civile şi dreptul palestineinilor de a ucide, cum şi caţi civili israelieni binevoiesc. Tipic protestant e, deasemenea, sentimentul de vinovăţie care scormone conştiinţele academice gata să adopte orice cauză, dacă aceasta are grijă să agite sloganuri de arhivă împotriva puterii, bogăţiei şi imeprialismului. Aşa a ajuns o parte foarte largă a intelighenţiei academice europene să alimenteze ideologic şi material „cauza palestinaină” şi să fermenteze, treptat, un nou antisemitism care se prezintă drept curaj civic.
Tembelismul boicotului academic anti-israelian nu e un detaliu aberant. E o atitudine largă care uneşte acum afluenţii cei mai diverşi ai vieţii culturale britanice. În aceaşi matcă se varsă militantismul ipocrit al BBC-ului, care a ajuns, totuşi, să admită, în clar, că are o agendă multiculuralistă, pro-EU, anti-consevatorare, pro-arabă şi pro-homosexuală. Nu era un secret dar avem acum interviul lui Andrew Marr, un foarte bun ziarist BBC, otrăvit intelectual de propriile convingeri dogmatice. Cine vrea amănunte poate consulta http://www.antioligarhi.ro/, un excelent blog de actualitate politică, dezbatere şi critică ideologică. BBC avea demult o simpatie discretă pentru tot ce e sovietic, preluand practic vechea şi stupida aplecare a aristorcraţiei literare şi culurale britanice pentru „prospeţimea” frustă şi justiţiară a stalinismului (eroii clasici ai acestei epidemii de cretinism: soţii Webb, H.G.Wells, grupul de esteţi de la Cambridge, recrutat de KGB). Acum, în timpul crizei diplomatice şi juridice, forţată de intervenţiile brutale şi posibil criminale ale serviciilor secrete ruseşti în Marea Britanie, BBC procedează mult mai puţin discret, punand mereu sub semnul întrebării aţiunile viguroase ale guvernului britanic şi scuzand indirect sau minimalizand poziţia şi acţiunile Kremlinului.
De ce intersează aceste teme de actualitate britanică ? Pentru că mirosul dogmatismului de sorginte liberală trebuie cunoscut, din timp, şi în România. Pană nu va fi prea tarziu. Vorbim dealtfel prosteşte, la nesfarşit, despre pericolul de dreapta, fără să ştim că noul autoritarism e cultural şi civil, mai bine zis vine din pervertirea stangistă a acestor idei mari.
P.S. Soluţii: 1) intelectualii evrei ar putea fi admişi, printr-un compromis. Astfel, ei ar putea fi îngăduiţi la evenimentele universitare birtanice, cu preţul unei concesii minore. Să poarte dumenalor o stea galbenă, la loc vizibil. 2) Şi scandalul Putin – FSB - Litvinenko poate fi rezolvat printr-un compomis: BBC va transmite numai în ruseşte, cu exepţia emisiunilor dedicate comunicatelor şi declaraţiilor Kremilinului care vor fi subtitrate în engleză.

Traian Ungureanu
Cotidianul 4 Iulie, 2007 (01:25)