vineri, octombrie 12, 2007
"TVR nu are nici un merit jurnalistic"
Cristian Tudor Popescu a declarat ieri ca TVR nu are nici un merit jurnalistic pentru faptul ca a difuzat imaginile intalnirii dintre Remes si Muresan, adaugand ca postul public a dus, astfel, stilul OTV pe cele mai inalte culmi. C.T. Popescu a spus, potrivit Mediafax, ca "nu exista dreptate" in ceea ce a facut TVR, ci "doar adevar", si anume acela ca "Remes si Muresan au facut un lucru foarte urat mirositor pe care il va clarifica Justitia". Insa, "dreptate nu se face la TV", a adaugat presedintele CRP. Popescu a spus ca filmul difuzat de postul public miercuri seara - un film "mai mult sau mai putin artistic, montat, incadrat" - a fost facut ca un produs de manipulare, el conducand publicul catre o singura concluzie: vinovatia protagonistilor casetei. "TVR nu are nici un merit jurnalistic" in difuzarea casetei, a spus C.T. Popescu, adaugand ca televiziunea publica este, in momentul de fata, "o arma in batalia politica, josnica si murdara".Cristian Tudor Popescu
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
Serviciile secrete interne se leapada de afacerea Remes
SRI si DGIPI neaga orice implicare in afacerea interceptarilor din cazul Remes-Muresan. Avocatul celui din urma spune ca, „din cate isi aminteste“, ar fi vazut la dosar mandate luate pentru DGIPI.
Purtatorul de cuvant al SRI,
Marius Bercaru, a declarat joi, pentru Cotidianul, referitor la scandalul Remes, ca „SRI nu are nici o legatura cu acest subiect, cu executarea autorizatiei din acest caz, cu redarile si filmarile, nu a avut acces la aceste date si nici nu a fost solicitat in acest sens“. Afirmatia sa anuleaza astfel zvonurile potrivit carora sursa inregistrarilor pe care TVR le-a difuzat miercuri seara ar fi fost SRI, care s-ar fi ocupat de interceptarile solicitate de procurorii anticoruptie. Bogdan Barbat, avocatul lui Ioan Avram Muresan, ne-a declarat ca a vazut la dosarul prin care procurorii DNA cereau arestarea preventiva a clientului sau, mandate de interceptare luate pentru Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din Ministerul Internelor, urmasa celebrei UM „Doi si-un sfert“.
Petre Albu, directorul DGIPI, neaga insa si el orice fel de amestec in acest dosar: „Nu am avut absolut nici o implicare in acest caz. Nu ni s-a cerut sa facem interceptari pentru nici una dintre persoanele implicate in acest caz. Dispunem de tehnica necesara si putem face interceptari, potrivit legii de organizare si functionare a MIRA, insa nu am folosit-o in acest caz. Mai mult, nu este adevarat ca unul dintre avocati ar fi putut vedea la dosar un mandat de interceptari cu numele DGIPI, pentru ca acesta nu exista“. Livia Saplacan, purtatorul de cuvant al DNA, a refuzat sa confirme sau sa infirme acest lucru, fiindca „este vorba de o ancheta in desfasurare“.
Aparitia in dosar a DGIPI aduce din nou in discutie problema institutiilor care detin infrastructura si au dreptul sa opereze tehnic interceptari la solicitarea altor institutii interesate. Avocatul Diana Hatneanu, director executiv la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), spune ca legislatia autohtona este foarte neclara in aceasta privinta, desi au fost nenumarate discutii si scandaluri pe aceasta tema: „Nu exista nici o lege care sa reglementeze exclusivitatea SRI in ceea ce priveste interceptarile telefonice. Insa, din declaratiile facute pina acum de diferiti oficiali, printre care si procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, rezulta monopolul SRI in domeniu. In acest caz, daca interceptarile au fost facute de alte servicii, important este de vazut daca au existat mandate si s-a respectat legea privind culegerea si activarea acestor date“.
Intr-o interventie telefonica facuta in emisiunea „100%“ de la Realitatea TV, Daniel Morar a reamintit ca, potrivit legii, filmarile ambientale si filajele pot fi facute si de procurorii DNA, dar interceptarea convorbirilor este facuta doar de SRI: „In ceea ce priveste interceptarile convorbirilor telefonice, SRI este singura autoritate publica ce are relatia cu operatorii de telefonie mobila. Adica toate mandatele de interceptare se duc la SRI“.
In timpul scandalului care a provocat plecarea lui Claudiu Saftoiu de la conducerea SIE, Comisia parlamentara de control al SRI a verificat declaratia acestuia potrivit careia Serviciul de Informatii Externe ar intercepta convorbiri. Ulterior, Saftoiu a rectificat afirmatia, spunind ca SRI se ocupa de aceste inregistrari, la cererea celorlalte servicii, inclusiv a SIE. Radu Stroe, presedintele acestei comisii, dezvaluia atunci ca exista o „hotarare ilegala a CSAT“ care confera SRI monopolul competentei de inregistrare a convorbirilor telefonice.
Mariana Bechir, Doru Petrisor & Georgeta Ghidovat
Cotidianul vineri 12 octombrie, 2007 http://www.cotidianul.ro/
Purtatorul de cuvant al SRI,
Marius Bercaru, a declarat joi, pentru Cotidianul, referitor la scandalul Remes, ca „SRI nu are nici o legatura cu acest subiect, cu executarea autorizatiei din acest caz, cu redarile si filmarile, nu a avut acces la aceste date si nici nu a fost solicitat in acest sens“. Afirmatia sa anuleaza astfel zvonurile potrivit carora sursa inregistrarilor pe care TVR le-a difuzat miercuri seara ar fi fost SRI, care s-ar fi ocupat de interceptarile solicitate de procurorii anticoruptie. Bogdan Barbat, avocatul lui Ioan Avram Muresan, ne-a declarat ca a vazut la dosarul prin care procurorii DNA cereau arestarea preventiva a clientului sau, mandate de interceptare luate pentru Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din Ministerul Internelor, urmasa celebrei UM „Doi si-un sfert“.Petre Albu, directorul DGIPI, neaga insa si el orice fel de amestec in acest dosar: „Nu am avut absolut nici o implicare in acest caz. Nu ni s-a cerut sa facem interceptari pentru nici una dintre persoanele implicate in acest caz. Dispunem de tehnica necesara si putem face interceptari, potrivit legii de organizare si functionare a MIRA, insa nu am folosit-o in acest caz. Mai mult, nu este adevarat ca unul dintre avocati ar fi putut vedea la dosar un mandat de interceptari cu numele DGIPI, pentru ca acesta nu exista“. Livia Saplacan, purtatorul de cuvant al DNA, a refuzat sa confirme sau sa infirme acest lucru, fiindca „este vorba de o ancheta in desfasurare“.
Aparitia in dosar a DGIPI aduce din nou in discutie problema institutiilor care detin infrastructura si au dreptul sa opereze tehnic interceptari la solicitarea altor institutii interesate. Avocatul Diana Hatneanu, director executiv la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), spune ca legislatia autohtona este foarte neclara in aceasta privinta, desi au fost nenumarate discutii si scandaluri pe aceasta tema: „Nu exista nici o lege care sa reglementeze exclusivitatea SRI in ceea ce priveste interceptarile telefonice. Insa, din declaratiile facute pina acum de diferiti oficiali, printre care si procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, rezulta monopolul SRI in domeniu. In acest caz, daca interceptarile au fost facute de alte servicii, important este de vazut daca au existat mandate si s-a respectat legea privind culegerea si activarea acestor date“.
Intr-o interventie telefonica facuta in emisiunea „100%“ de la Realitatea TV, Daniel Morar a reamintit ca, potrivit legii, filmarile ambientale si filajele pot fi facute si de procurorii DNA, dar interceptarea convorbirilor este facuta doar de SRI: „In ceea ce priveste interceptarile convorbirilor telefonice, SRI este singura autoritate publica ce are relatia cu operatorii de telefonie mobila. Adica toate mandatele de interceptare se duc la SRI“.
In timpul scandalului care a provocat plecarea lui Claudiu Saftoiu de la conducerea SIE, Comisia parlamentara de control al SRI a verificat declaratia acestuia potrivit careia Serviciul de Informatii Externe ar intercepta convorbiri. Ulterior, Saftoiu a rectificat afirmatia, spunind ca SRI se ocupa de aceste inregistrari, la cererea celorlalte servicii, inclusiv a SIE. Radu Stroe, presedintele acestei comisii, dezvaluia atunci ca exista o „hotarare ilegala a CSAT“ care confera SRI monopolul competentei de inregistrare a convorbirilor telefonice.
Mariana Bechir, Doru Petrisor & Georgeta Ghidovat
Cotidianul vineri 12 octombrie, 2007 http://www.cotidianul.ro/
Sursa si dovada
-- Uitandu-se prin informatiile pe care, in calitate de sef al statului, le primea la Cotroceni, presedintele a incalcat repetat nu numai regula jocului, ci si legea.
Daniel Morar, incercand sa se sustraga raspunderii pentru o fapta de o gravitate extrema, l-a dat in primire pe Traian Basescu. Indicandu-l, indirect, drept sursa a devoalarii publice a filmului asa-zis incriminator care ii are drept protagonisti pe Remes si Muresan. Strans cu usa de Robert Turcescu si negand, cu inversunare, teza conform careia procurorul de caz ori el insusi ar fi asigurat scurgerea documentului catre TVR, seful DNA, in mod explicit, a aratat ca respectivul material a ajuns la Cotroceni. Conform unei reguli simple, daca porcaria nu a fost montata de procurori, in mod obligatoriu vinovatul trebuie cautat la Cotroceni. La cel mai inalt nivel.
Punerea in circulatie a unor materiale considerate probe se pedepseste penal. Si nu intamplator. Legea interzice in mod expres o asemenea practica. Cel putin din doua motive. Devoalarea informatiilor este riscanta pentru succesul anchetei in sine, putand periclita munca procurorului. Pe de alta parte, pana cand informatiile respective nu se transforma in probe concludente, adica judiciare, si nu sunt consemnate intr-un rechizitoriu trimis instantei dupa prezentarea acestuia presupusului faptuitor, punerea lor in circulatie publica duce la incalcarea prezumtiei de nevinovatie. La punerea la stalpul infamiei a unor persoane care pot fi inocente. La terfelirea onoarei acestora. A imaginii lor publice. In prima ipoteza, daca urmaritul este cu adevarat vinovat, scapa fiindca s-au incalcat procedurile. Asadar, legea protejeaza atat buna desfasurare a anchetei, cat si drepturile elementare ale cetateanului. Este motivul pentru care, atunci cand ea este incalcata, indiferent de cine, pedepsele sunt severe. In conditiile in care presedintele tace malc, nu ne ramane decat sa-i dam dreptate lui Daniel Morar. Asadar, scurgerea s-a produs de la Cotroceni, via TVR.
Ce cauta filmul difuzat miercuri de televiziunea publica la Cotroceni ? Sub ce motiv a fost trimis acolo de catre Daniel Morar ? Si mai ales cui ? Stim ca asa-zisa proba contra lui Remes si Muresan a fost inregistrata in ultima saptamana a lunii trecute. De atunci si pana ieri, comisia constituita pentru a decide daca anumiti demnitari trebuie sau nu pusi sub ancheta nu s-a mai intrunit. O data pentru ca activitatea ei a fost suspendata prin intampinarea facuta de ministrul Chiuariu, conform careia mai multi membri ai comisiei se aflau in conflict de interese. In al doilea rand, comisia a fost pur si simplu desfiintata prin ordonanta de urgenta a Guvernului. Ca atare, destinatarul filmului nu putea fi o comisie fantoma de la Cotroceni. Dar in absenta ei, cine ? Raspunsul la aceasta intrebare clarifica multe dintre enigmele trecutului recent. Moda tele-anchetelor, a devoalarii unor informatii din dosare inca neinchise, nesolutionate printr-un rechizitoriu, a fost lansata de Traian Basescu. Uitandu-se prin informatiile pe care, in calitate de sef al statului, le primea la Cotroceni, presedintele a incalcat repetat nu numai regula jocului, ci si legea. Difuzand pe piata, prin intermediul unor mercenari de presa, informatii reale sau contrafacute in scopul compromiterii unor persoane considerate adversare. Printr-un fel de executii rituale. Uneori, Basescu a utilizat, chiar in mod direct, prin interventiile sale, asemenea informatii.
De aceasta data, e limpede ca devoalarea provine de la
Basescu. Care ar trebui sa si raspunda in fata legii. Iar 
Daniel Morar este la fel de vinovat. Pentru ca si el a incalcat legea, atunci cand i-a trimis asemenea documente presedintelui. Care nu are dreptul constitutional de a-si baga nasul in dosarele penale. Cat despre 
televiziunea care este publica, adica pe banii nostri, ea nu avea sub nici o forma dreptul sa participe la o manipulare evidenta, care are la origine o fapta ilegala. Chiar daca fapta este a sefului statului.
Sorin Rosca Stanescu
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
Daniel Morar, incercand sa se sustraga raspunderii pentru o fapta de o gravitate extrema, l-a dat in primire pe Traian Basescu. Indicandu-l, indirect, drept sursa a devoalarii publice a filmului asa-zis incriminator care ii are drept protagonisti pe Remes si Muresan. Strans cu usa de Robert Turcescu si negand, cu inversunare, teza conform careia procurorul de caz ori el insusi ar fi asigurat scurgerea documentului catre TVR, seful DNA, in mod explicit, a aratat ca respectivul material a ajuns la Cotroceni. Conform unei reguli simple, daca porcaria nu a fost montata de procurori, in mod obligatoriu vinovatul trebuie cautat la Cotroceni. La cel mai inalt nivel.
Punerea in circulatie a unor materiale considerate probe se pedepseste penal. Si nu intamplator. Legea interzice in mod expres o asemenea practica. Cel putin din doua motive. Devoalarea informatiilor este riscanta pentru succesul anchetei in sine, putand periclita munca procurorului. Pe de alta parte, pana cand informatiile respective nu se transforma in probe concludente, adica judiciare, si nu sunt consemnate intr-un rechizitoriu trimis instantei dupa prezentarea acestuia presupusului faptuitor, punerea lor in circulatie publica duce la incalcarea prezumtiei de nevinovatie. La punerea la stalpul infamiei a unor persoane care pot fi inocente. La terfelirea onoarei acestora. A imaginii lor publice. In prima ipoteza, daca urmaritul este cu adevarat vinovat, scapa fiindca s-au incalcat procedurile. Asadar, legea protejeaza atat buna desfasurare a anchetei, cat si drepturile elementare ale cetateanului. Este motivul pentru care, atunci cand ea este incalcata, indiferent de cine, pedepsele sunt severe. In conditiile in care presedintele tace malc, nu ne ramane decat sa-i dam dreptate lui Daniel Morar. Asadar, scurgerea s-a produs de la Cotroceni, via TVR.Ce cauta filmul difuzat miercuri de televiziunea publica la Cotroceni ? Sub ce motiv a fost trimis acolo de catre Daniel Morar ? Si mai ales cui ? Stim ca asa-zisa proba contra lui Remes si Muresan a fost inregistrata in ultima saptamana a lunii trecute. De atunci si pana ieri, comisia constituita pentru a decide daca anumiti demnitari trebuie sau nu pusi sub ancheta nu s-a mai intrunit. O data pentru ca activitatea ei a fost suspendata prin intampinarea facuta de ministrul Chiuariu, conform careia mai multi membri ai comisiei se aflau in conflict de interese. In al doilea rand, comisia a fost pur si simplu desfiintata prin ordonanta de urgenta a Guvernului. Ca atare, destinatarul filmului nu putea fi o comisie fantoma de la Cotroceni. Dar in absenta ei, cine ? Raspunsul la aceasta intrebare clarifica multe dintre enigmele trecutului recent. Moda tele-anchetelor, a devoalarii unor informatii din dosare inca neinchise, nesolutionate printr-un rechizitoriu, a fost lansata de Traian Basescu. Uitandu-se prin informatiile pe care, in calitate de sef al statului, le primea la Cotroceni, presedintele a incalcat repetat nu numai regula jocului, ci si legea. Difuzand pe piata, prin intermediul unor mercenari de presa, informatii reale sau contrafacute in scopul compromiterii unor persoane considerate adversare. Printr-un fel de executii rituale. Uneori, Basescu a utilizat, chiar in mod direct, prin interventiile sale, asemenea informatii.
De aceasta data, e limpede ca devoalarea provine de la
Basescu. Care ar trebui sa si raspunda in fata legii. Iar 
Daniel Morar este la fel de vinovat. Pentru ca si el a incalcat legea, atunci cand i-a trimis asemenea documente presedintelui. Care nu are dreptul constitutional de a-si baga nasul in dosarele penale. Cat despre 
televiziunea care este publica, adica pe banii nostri, ea nu avea sub nici o forma dreptul sa participe la o manipulare evidenta, care are la origine o fapta ilegala. Chiar daca fapta este a sefului statului.Sorin Rosca Stanescu
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
Cenzorul-sef al TVR
Instalat sef al televiziunii publice de catre PSD si PNL, Alexandru Sassu a interzis aseara serialul „Mita pentru Remes”, considerand ca si aparitia primei casete a fost ilegala si inoportuna. Al doilea episod in acest caz nu a mai fost difuzat aseara de TVR.
Alexandru Sassu, presedintele televiziunii publice, a trimis un document in care spunea ca aparitia primei casete a fost ilegala si inoportuna, ca urmare si continuarile cu alte materiale sunt la fel.
„E prima data cand nu dau un material pentru ca imi interzice superiorul ierarhic”, a declarat directorul de stiri Rodica Culcer, in direct la „Jurnalul TVR” de aseara.
Sassu preciza in pozitia lui ca a sesizat deja Comisia de Etica a TVR pentru a ancheta aparitia filmului de miercuri, fapt decisiv, potrivit unor surse TVR, in hotararea stirilor de a nu mai difuza episodul doi.
Materialul pe care TVR 1 ar fi urmat sa-l difuzeze aseara cuprindea mai multe inregistrari telefonice si video. Primele erau convorbiri telefonice prin care omul de afaceri Gheorghe Ciorba incerca sa faca rost de 100 de litri de palinca si carne pentru Remes.
Intr-o alta inregistrare video, Gheorghe Ciorba si Muresan descarcau pachete acasa la Decebal Traian Remes. Intr-un alt film, Muresan ii spunea lui Ciorba ca DNA a „intrat pe fir” si impreuna au gasit solutia: i-au dat lui Remes palinca si carnea „ca intre prieteni”.
Scrisoarea lui Sassu
Presedintele TVR
Alexandru Sassu a aratat ieri intr-un comunicat de presa ca angajatii Directiei stiri si directorul de stiri Rodica Culcer au incalcat Legea de functionare a Societatii Romane de Televiziune si Statutul ziaristului din TVR prin difuzarea casetei cu Decebal Traian Remes.
Sassu spune, printre altele, ca materialul este „de provenienta dubioasa” si ca se induce vinovatia inainte ca justitia sa se pronunte. Mai mult, Sassu ia pozitie si in legatura cu continuarea difuzarii de astfel de materiale: „Consider ca a continua difuzarea unor materiale similare cu cel contestat, pana la lamurirea tuturor suspiciunilor si chestiunilor de ordin legal si deontologic, nu este corecta, legala si oportuna”.
Argumentele presedintelui
Alexandru Sassu sustine ca difuzarea casetei „care elimina prezumtia de nevinovatie, nu a reprezentat un demers jurnalistic corect”.
In primul rand, presedintele televiziunii publice invoca faptul ca prin titlu si comentariu s-a indus ideea ca „doi cetateni romani sunt vinovati, inainte ca justitia sa se pronunte”, incalcandu-se principiul prezumtiei de nevinovatie.
„Intrucat exista suspiciuni ca nu s-a realizat o verificare a informatiilor anterioara difuzarii, asa cum era obligatoriu, consider ca imaginile respective nu ar fi trebuit difuzate pana nu se intruneau conditiile legale”, a mai mentionat Sassu.
Argumentatia presedintelui TVR puncteaza faptul ca nu s-a cerut acordul persoanelor in cauza, pentru ca era o inregistrare cu camera ascunsa a unor convorbiri private.
Presedintele TVR invoca si un articol din Statutul ziaristului din TVR, prin care „Ziaristul are obligatia de a refuza orice ingerinta si presiune politica, sociala sau economica facuta cu scopul, declarat sau mascat, de a ascunde, distorsiona sau manipula informatia, semnaland orice tentativa de acest gen”.
„As remarca faptul ca autorul si realizatorul, precum si directorul Directiei stiri, doamna Rodica Culcer, nu au semnalat nici Comitetului Director, nici directorului general, posibilitatea unei tentative de manipulare”, spune Sassu.
Culcer: informatii de interes public
„Interesul public justifica difuzarea casetei”, argumenteaza
Rodica Culcer, directorul de stiri al TVR. „Chiar presedintele Alexandru Sassu spunea aseara ca orice ziarist de la orice televiziune ar fi dat aceste imagini daca le-ar fi avut. Acum pozitia lui s-a schimbat”, a declarat Culcer pentru EVZ.
CNA ii sesizeaza pe procurori
Consiliul National al Audiovizualului a decis sa sesizeze procurorul general al Romaniei in cazul imaginilor difuzate de TVR miercuri, informeaza Mediafax.
Desi nu au sesizat incalcari ale legislatiei audiovizuale in cazul TVR, care a difuzat respectivele imagini, la propunerea lui Ioan Onisei, CNA a votat sesizarea procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, in legatura cu faptul ca un material probatoriu dintr-un dosar in curs de cercetare a fost difuzat, ceea ce inseamna incalcarea Codului de procedura penala si a drepturilor omului.
AUDIENTA
Primele zece minute din „Jurnalul” de miercuri, cand s-a difuzat caseta cu Remes, au fost vazute de 306.000 de telespectatori din mediul urban. TVR 1 a fost in aceste minute pe locul trei, dupa Pro TV (672.000 de telespectatori) si Antena 1 (441.000). Media pe tot „Jurnalul” a fost ceva mai mare - 340.000 de telespectatori, mai mult cu 45.000 de persoane decat audienta stirilor TVR din ziua precedenta.
Petrisor Obae
Evenimentul Zilei vineri 12 octombrie, 2007 http://www.evz.ro/
Alexandru Sassu, presedintele televiziunii publice, a trimis un document in care spunea ca aparitia primei casete a fost ilegala si inoportuna, ca urmare si continuarile cu alte materiale sunt la fel.
„E prima data cand nu dau un material pentru ca imi interzice superiorul ierarhic”, a declarat directorul de stiri Rodica Culcer, in direct la „Jurnalul TVR” de aseara.
Sassu preciza in pozitia lui ca a sesizat deja Comisia de Etica a TVR pentru a ancheta aparitia filmului de miercuri, fapt decisiv, potrivit unor surse TVR, in hotararea stirilor de a nu mai difuza episodul doi.
Materialul pe care TVR 1 ar fi urmat sa-l difuzeze aseara cuprindea mai multe inregistrari telefonice si video. Primele erau convorbiri telefonice prin care omul de afaceri Gheorghe Ciorba incerca sa faca rost de 100 de litri de palinca si carne pentru Remes.
Intr-o alta inregistrare video, Gheorghe Ciorba si Muresan descarcau pachete acasa la Decebal Traian Remes. Intr-un alt film, Muresan ii spunea lui Ciorba ca DNA a „intrat pe fir” si impreuna au gasit solutia: i-au dat lui Remes palinca si carnea „ca intre prieteni”.
Scrisoarea lui Sassu
Presedintele TVR
Alexandru Sassu a aratat ieri intr-un comunicat de presa ca angajatii Directiei stiri si directorul de stiri Rodica Culcer au incalcat Legea de functionare a Societatii Romane de Televiziune si Statutul ziaristului din TVR prin difuzarea casetei cu Decebal Traian Remes.Sassu spune, printre altele, ca materialul este „de provenienta dubioasa” si ca se induce vinovatia inainte ca justitia sa se pronunte. Mai mult, Sassu ia pozitie si in legatura cu continuarea difuzarii de astfel de materiale: „Consider ca a continua difuzarea unor materiale similare cu cel contestat, pana la lamurirea tuturor suspiciunilor si chestiunilor de ordin legal si deontologic, nu este corecta, legala si oportuna”.
Argumentele presedintelui
Alexandru Sassu sustine ca difuzarea casetei „care elimina prezumtia de nevinovatie, nu a reprezentat un demers jurnalistic corect”.
In primul rand, presedintele televiziunii publice invoca faptul ca prin titlu si comentariu s-a indus ideea ca „doi cetateni romani sunt vinovati, inainte ca justitia sa se pronunte”, incalcandu-se principiul prezumtiei de nevinovatie.
„Intrucat exista suspiciuni ca nu s-a realizat o verificare a informatiilor anterioara difuzarii, asa cum era obligatoriu, consider ca imaginile respective nu ar fi trebuit difuzate pana nu se intruneau conditiile legale”, a mai mentionat Sassu.
Argumentatia presedintelui TVR puncteaza faptul ca nu s-a cerut acordul persoanelor in cauza, pentru ca era o inregistrare cu camera ascunsa a unor convorbiri private.
Presedintele TVR invoca si un articol din Statutul ziaristului din TVR, prin care „Ziaristul are obligatia de a refuza orice ingerinta si presiune politica, sociala sau economica facuta cu scopul, declarat sau mascat, de a ascunde, distorsiona sau manipula informatia, semnaland orice tentativa de acest gen”.
„As remarca faptul ca autorul si realizatorul, precum si directorul Directiei stiri, doamna Rodica Culcer, nu au semnalat nici Comitetului Director, nici directorului general, posibilitatea unei tentative de manipulare”, spune Sassu.
Culcer: informatii de interes public
„Interesul public justifica difuzarea casetei”, argumenteaza
Rodica Culcer, directorul de stiri al TVR. „Chiar presedintele Alexandru Sassu spunea aseara ca orice ziarist de la orice televiziune ar fi dat aceste imagini daca le-ar fi avut. Acum pozitia lui s-a schimbat”, a declarat Culcer pentru EVZ.CNA ii sesizeaza pe procurori
Consiliul National al Audiovizualului a decis sa sesizeze procurorul general al Romaniei in cazul imaginilor difuzate de TVR miercuri, informeaza Mediafax.
Desi nu au sesizat incalcari ale legislatiei audiovizuale in cazul TVR, care a difuzat respectivele imagini, la propunerea lui Ioan Onisei, CNA a votat sesizarea procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, in legatura cu faptul ca un material probatoriu dintr-un dosar in curs de cercetare a fost difuzat, ceea ce inseamna incalcarea Codului de procedura penala si a drepturilor omului.
AUDIENTA
Primele zece minute din „Jurnalul” de miercuri, cand s-a difuzat caseta cu Remes, au fost vazute de 306.000 de telespectatori din mediul urban. TVR 1 a fost in aceste minute pe locul trei, dupa Pro TV (672.000 de telespectatori) si Antena 1 (441.000). Media pe tot „Jurnalul” a fost ceva mai mare - 340.000 de telespectatori, mai mult cu 45.000 de persoane decat audienta stirilor TVR din ziua precedenta.Petrisor Obae
Evenimentul Zilei vineri 12 octombrie, 2007 http://www.evz.ro/
Si ministri corupti, si politie politica
-- Da, din nefericire, le avem pe amandoua. Nu mai incape nici o indoiala. Evidenta vinovatie a cuplului Remes-Muresan nu disculpa DNA. Dimpotriva. Modul in care a fost instrumentat acest dosar demonstreaza fara echivoc ca procurorii s-au ghidat mai degraba dupa regulile subtile ale jocului propagandistic, decat dupa normele Codului de procedura penala.
Decebal Traian Remes si Ioan Muresan ar trebui sa se afle astazi dupa gratii. Stiu, pana cand Justitia nu se va pronunta, prezumtia de nevinovatie trebuie sa functioneze. Nu mai este posibil.
Nu dupa difuzarea socantelor inregistrari care documenteaza mita ministeriala.
La TVR, am vazut niste infractori cinici, lacomi si prosti. Atat de lacomi incat nu s-au putut abtine de la spaga desi se stiau urmariti si, in mod evident, le tataia fundul de frica DNA. Atat de prosti incat aveau impresia ca micile lor jocuri conspirative i-ar putea pacali pe profesonistii din servicii, aflati pe urmele lor. Patetica si dezgustatoare lectie de "prudenta" pe care Muresean i-o servea chiar provocatorului trimis sa-l infunde. Pesemne ca foamea ii anihilase complet instinctul de conservare. Cert este ca, si el, si amicul Remes au muscat momeala cu pluta cu tot. De ce nu se afla astazi in puscarie ? De ce nu li s-a organizat un flagrant ?
Flagrantul este considerat "regina" probelor judiciare. Daca oamenii legii gaseau plicul cu bani manjiti asupra lui Remes, dosarul era acum practic inchis. In schimb, este foarte probabil ca filmarile pe care le-am vazut noi la TVR sa nu fie nici macar admise drept proba in instanta.
Atunci, de ce au dat-o-n bara anchetatorii tocmai atunci cand aveau vantul in pupa ? De ce n-au mers pana la capat ? Avem de-a face cu o facatura ? In plicul suspect, in loc de bani, erau documente bisericesti ? Ei, asi !
Motivul este altul: obiectivul principal al acestei anchete nu a fost trimiterea dupa gratii a unor infractori, ci distrugerea unor politicieni. De aceea, latura juridica a cazului a contat mai putin. Importanta era maximizarea impactului mediatic si electoral. In "timingul" acestei demascari regasim geniul lui Basescu pentru mizanscena scandalurilor. Acelasi modus operandi utilizat in razboiul biletelelor. Reteta presupune o pauza intre lansarea primelor acuzatii si producerea "dovezilor". Timp in care acuzatul, scuzandu-se, se acuza. Nestiind ce carti are in mana adversarul, poate gresi vreun detaliu, care se va intoarce rapid impotriva lui. In cazul de fata, nu Remes trebuia sa greseasca (o facuse deja), ci Tariceanu - solidarizandu-se cu un ministru corupt. Daca flagrantul ar fi reusit, asa ceva nu se putea intampla. Premierul nu ar fi avut alta optiune decat sa-l demita rapid pe infractor, cerand Justitiei corectitudine si intransigenta. Condamnarea ministrului Agriculturii nu s-ar fi rasfrant, automat, asupra intregului Executiv.
Semnalele contradictorii si tacticile staliniste ale procurorilor l-au silit pe Tariceanu sa-si apere colegul de partid si de Cabinet. Exact ceea ce dorea
Basescu. Acum, in ochii electoratului, premierul va fi pictat ca un patron al coruptiei, seful unui "guvern penal". Daca Remes si Muresan ajung sau nu la puscarie, conteaza mai putin in logica bataliei politice. Din nefericire, 
procurorii DNA s-au subordonat acestui calcul.
Exista un mare risc: acela de a legitima practicile anacronice ale anchetatorilor. Satisfactia de a vedea demascate personaje ca Remes si Muresan este fireasca. Si e greu de luptat impotriva tentatiei de a zice ca scopul scuza mijloacele. In Justitie, insa, o asemenea filosofie este iresponsabila. Iar "scopul" nu este catusi de putin nobil.
Miruna Munteanu
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
Decebal Traian Remes si Ioan Muresan ar trebui sa se afle astazi dupa gratii. Stiu, pana cand Justitia nu se va pronunta, prezumtia de nevinovatie trebuie sa functioneze. Nu mai este posibil.
Nu dupa difuzarea socantelor inregistrari care documenteaza mita ministeriala.La TVR, am vazut niste infractori cinici, lacomi si prosti. Atat de lacomi incat nu s-au putut abtine de la spaga desi se stiau urmariti si, in mod evident, le tataia fundul de frica DNA. Atat de prosti incat aveau impresia ca micile lor jocuri conspirative i-ar putea pacali pe profesonistii din servicii, aflati pe urmele lor. Patetica si dezgustatoare lectie de "prudenta" pe care Muresean i-o servea chiar provocatorului trimis sa-l infunde. Pesemne ca foamea ii anihilase complet instinctul de conservare. Cert este ca, si el, si amicul Remes au muscat momeala cu pluta cu tot. De ce nu se afla astazi in puscarie ? De ce nu li s-a organizat un flagrant ?
Flagrantul este considerat "regina" probelor judiciare. Daca oamenii legii gaseau plicul cu bani manjiti asupra lui Remes, dosarul era acum practic inchis. In schimb, este foarte probabil ca filmarile pe care le-am vazut noi la TVR sa nu fie nici macar admise drept proba in instanta.
Atunci, de ce au dat-o-n bara anchetatorii tocmai atunci cand aveau vantul in pupa ? De ce n-au mers pana la capat ? Avem de-a face cu o facatura ? In plicul suspect, in loc de bani, erau documente bisericesti ? Ei, asi !
Motivul este altul: obiectivul principal al acestei anchete nu a fost trimiterea dupa gratii a unor infractori, ci distrugerea unor politicieni. De aceea, latura juridica a cazului a contat mai putin. Importanta era maximizarea impactului mediatic si electoral. In "timingul" acestei demascari regasim geniul lui Basescu pentru mizanscena scandalurilor. Acelasi modus operandi utilizat in razboiul biletelelor. Reteta presupune o pauza intre lansarea primelor acuzatii si producerea "dovezilor". Timp in care acuzatul, scuzandu-se, se acuza. Nestiind ce carti are in mana adversarul, poate gresi vreun detaliu, care se va intoarce rapid impotriva lui. In cazul de fata, nu Remes trebuia sa greseasca (o facuse deja), ci Tariceanu - solidarizandu-se cu un ministru corupt. Daca flagrantul ar fi reusit, asa ceva nu se putea intampla. Premierul nu ar fi avut alta optiune decat sa-l demita rapid pe infractor, cerand Justitiei corectitudine si intransigenta. Condamnarea ministrului Agriculturii nu s-ar fi rasfrant, automat, asupra intregului Executiv.
Semnalele contradictorii si tacticile staliniste ale procurorilor l-au silit pe Tariceanu sa-si apere colegul de partid si de Cabinet. Exact ceea ce dorea
Basescu. Acum, in ochii electoratului, premierul va fi pictat ca un patron al coruptiei, seful unui "guvern penal". Daca Remes si Muresan ajung sau nu la puscarie, conteaza mai putin in logica bataliei politice. Din nefericire, 
procurorii DNA s-au subordonat acestui calcul.Exista un mare risc: acela de a legitima practicile anacronice ale anchetatorilor. Satisfactia de a vedea demascate personaje ca Remes si Muresan este fireasca. Si e greu de luptat impotriva tentatiei de a zice ca scopul scuza mijloacele. In Justitie, insa, o asemenea filosofie este iresponsabila. Iar "scopul" nu este catusi de putin nobil.
Miruna Munteanu
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
TVR, euro si ardelenii
Televiziunea publica nu se dezminte. TVR este in continuare folosita in scopuri paralele cu obiectul activitatii ei. Difuzarea in exclusivitate a filmarilor cu Ioan Muresan, Traian Remes si autodenuntatorul Ciorba n-ar fi surprins si ar fi fost poate scuzabila in cazul unei televiziuni particulare. Dar cand televiziunea care functioneaza pe banii contribuabililor isi permite sa difuzeze la editia de seara a stirilor nationale o proba dintr-un dosar penal nefinalizat actul este scandalos. 
TVR a difuzat un material de scandal. Din mahalaua DNA.
Scurgerile de informatii clasificate de la Directia Nationala Anticoruptie constituie scandalul. Se impune o investigatie rapida, care sa determine
cine a trimis materialele de filaj la TVR si din ordinul cui. Cand s-a dezbatut raportul Inspectiei CSM asupra DNA, procurorul-sef al directiei a solicitat sa fie scoase din raportul care urma sa devina public orice indicii asupra unor persoane sau evenimente din dosare aflate in lucru. Ceea ce e corect deontologic. Prin prisma acestei corectitudini a actului judiciar pe care o clama, Daniel Morar este cu atat mai obligat sa raspunda pentru scurgerea de informatii. Penala.
Dincolo, insa, de gravitatea difuzarii "flagrantului", la fel de grav este obiectul probei insasi. Lucrata sau nu, masluita sau nu, reprezentatia Remes-Muresan tot o proba de iresponsabilitate flagranta ramane. Nu stiu si deja nu ma mai intereseaza daca materialul audiovizual este sau nu fabricat. Semn ca difuzarea materialului si-a facut efectul psihologic pe care se miza. Autenticitatea probelor se poate determina prin expertiza. Dar oricare ar fi rezultatul expertizei, ramane acest fapt, ca un fost si un actual ministru se intalnesc prin carciumi trendy si vorbesc stupid-conspirativ ca ardelenii din filmele cu tembeli. Iar personajele in cauza fac parte din PNL, respectiv, PNTCD.
Nu conteaza daca ei au pus sau nu la cale o porcarie. Conteaza ce retine populatia. Si populatia retine ca un liberal si un taranist au fost prinsi cu o afacere necurata. Nu se mai intreaba oamenii de ce flagrantul n-a fost chiar flagrant, adica de ce faptuitorii n-au fost umflati pe loc, la locul faptei si cu proba avand imprimata inscrisul "mita". Daca nu exista o asemenea proba, nu exista flagrant. Si daca nu exista flagrant, filmul e o facatura pe baza unui denunt calomnios. Dar toate astea nu mai au importanta. Raul a fost facut si el planeaza ca o acuza generala asupra Guvernului Tariceanu.
Ceea ce s-a dorit a fost de fapt realizarea unui flagrant asupra "caracterului penal" al guvernului liberal, ca dovada si titlurile in acest sens ale oficioaselor cotroceniste. In mentalul public, flagrantul a reusit. Nimeni si nimic nu-i va mai putea convinge pe oameni ca Muresan si Remes n-au comis o ilegalitate. Nimeni si nimic nu-i va putea convinge pe telespectatorii TVR ca Muresan nu a intermediat o mita pentru Remes. La fel, ca in plic nu s-ar fi aflat 15 sau cine stie cate mii de euro.
Colate sau nu, trunchiate sau nu, materialele releva indubitabil conspirativitatea tembela a personajelor. Si se mizeaza pe reactia emotionala a publicului. Garantata, din momentul in care Muresan devine agentul sefului statului, povestindu-i lui Ciorba despre "dizolvarea comisiei care cheama ministrii la comisie". De data asta,
Cotrocenii n-au jucat la cacealma. Au jucat la sigur. Pe o miza mare. Si au castigat. Raul pe care Muresan si Remes l-au facut Guvernului Tariceanu este mai mare decat toate tentativele esuate ale Cotrocenilor.
Roxana Iordache
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
TVR a difuzat un material de scandal. Din mahalaua DNA.Scurgerile de informatii clasificate de la Directia Nationala Anticoruptie constituie scandalul. Se impune o investigatie rapida, care sa determine
cine a trimis materialele de filaj la TVR si din ordinul cui. Cand s-a dezbatut raportul Inspectiei CSM asupra DNA, procurorul-sef al directiei a solicitat sa fie scoase din raportul care urma sa devina public orice indicii asupra unor persoane sau evenimente din dosare aflate in lucru. Ceea ce e corect deontologic. Prin prisma acestei corectitudini a actului judiciar pe care o clama, Daniel Morar este cu atat mai obligat sa raspunda pentru scurgerea de informatii. Penala.Dincolo, insa, de gravitatea difuzarii "flagrantului", la fel de grav este obiectul probei insasi. Lucrata sau nu, masluita sau nu, reprezentatia Remes-Muresan tot o proba de iresponsabilitate flagranta ramane. Nu stiu si deja nu ma mai intereseaza daca materialul audiovizual este sau nu fabricat. Semn ca difuzarea materialului si-a facut efectul psihologic pe care se miza. Autenticitatea probelor se poate determina prin expertiza. Dar oricare ar fi rezultatul expertizei, ramane acest fapt, ca un fost si un actual ministru se intalnesc prin carciumi trendy si vorbesc stupid-conspirativ ca ardelenii din filmele cu tembeli. Iar personajele in cauza fac parte din PNL, respectiv, PNTCD.
Nu conteaza daca ei au pus sau nu la cale o porcarie. Conteaza ce retine populatia. Si populatia retine ca un liberal si un taranist au fost prinsi cu o afacere necurata. Nu se mai intreaba oamenii de ce flagrantul n-a fost chiar flagrant, adica de ce faptuitorii n-au fost umflati pe loc, la locul faptei si cu proba avand imprimata inscrisul "mita". Daca nu exista o asemenea proba, nu exista flagrant. Si daca nu exista flagrant, filmul e o facatura pe baza unui denunt calomnios. Dar toate astea nu mai au importanta. Raul a fost facut si el planeaza ca o acuza generala asupra Guvernului Tariceanu.
Ceea ce s-a dorit a fost de fapt realizarea unui flagrant asupra "caracterului penal" al guvernului liberal, ca dovada si titlurile in acest sens ale oficioaselor cotroceniste. In mentalul public, flagrantul a reusit. Nimeni si nimic nu-i va mai putea convinge pe oameni ca Muresan si Remes n-au comis o ilegalitate. Nimeni si nimic nu-i va putea convinge pe telespectatorii TVR ca Muresan nu a intermediat o mita pentru Remes. La fel, ca in plic nu s-ar fi aflat 15 sau cine stie cate mii de euro.
Colate sau nu, trunchiate sau nu, materialele releva indubitabil conspirativitatea tembela a personajelor. Si se mizeaza pe reactia emotionala a publicului. Garantata, din momentul in care Muresan devine agentul sefului statului, povestindu-i lui Ciorba despre "dizolvarea comisiei care cheama ministrii la comisie". De data asta,
Cotrocenii n-au jucat la cacealma. Au jucat la sigur. Pe o miza mare. Si au castigat. Raul pe care Muresan si Remes l-au facut Guvernului Tariceanu este mai mare decat toate tentativele esuate ale Cotrocenilor.Roxana Iordache
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
In cautarea timpului pierdut
-- In valtoarea starnita de simbioza infectioasa acuta dintre procuratura (nu stiu de ce, tot nu-mi vine sa-i spun Parchet) si televiziune, am auzit un nume pe care aproape il uitasem, pe cel al Dlui Alexandru Chiciu, avocat azi. Il stiam procuror, din zilele lui 2002 cand se ocupa de "cazul Ciuvica" cu un juvenil elan care, desigur, i-a conferit o competenta specifica si in cazul Muresan-Remes.
Sunt convinsa ca, daca mass-media insista indeajuns, poate afla de la Domnia sa totul, nu doar despre televizarea arestarilor, a probelor si a interogatoriilor, ci si despre relatia de stransa conlucrare dintre Justitie si factorul politic, asa cum a trait-o in direct cand instrumenta dosarul Armaggedon.
Din motive evidente, povestea "Armaggedonului Nastase" ramane, si nu doar pentru mine, un caz de referinta, sub cel putin trei aspecte. Cel dintai e cel pe care tocmai l-am relevat, si priveste relatia nesanatoasa dintre procuratura si politica. Al doilea decurge direct din acesta, si priveste gradul in care institutiile statului indeobste sunt dispuse - sau nu - sa respecte prezumtia de nevinovatie si drepturile cetatenesti elementare care se intemeiaza pe aceasta prezumtie. Indiferent de opinia oricaruia dintre noi - om de rand, politist ori procuror - orice ins e considerat inocent pana ce un proces in buna regula nu-i dovedeste culpa. Drept care, daca arestarea lui intempestiva apare la televizor cu comentarii partinitoare si unilaterale, prezumata lui nevinovatie e grav afectata. Si sub acest aspect, cazul Ciuvica ramane exemplar - in rau - fiindca obiceiul arestarilor-surpriza, televizate in direct si la o ora de varf, de pe urma caruia a patimit colegul meu in 2002, a dobandit, cum se spune, noi valente odata cu difuzarea productiei maiestrit comentata a casei de filme 2 1/4, menita sa convinga intreaga opinie publica de culpa celor doi ministri impricinati. L-am criticat de prea multe ori pe distinsul jurist Nastase pentru declaratia care spunea ca afacerile Costea, Jimbolia etc. - cauze penale prin definitie - au fost definitiv solutionate prin votul popular din 2000. Aflu ca justitia franceza nu s-a emotionat de acest vot popular in cazul Costea, devenit, cum se si cuvenea, proces penal, asa ca n-am sa laud Procuratura ca duce mai departe ideea judecatii prin plebiscit televizat, sora buna cu Justitia de pe stadioanele dlui Vadim.
Al treilea aspect al exemplaritatii cazului Ciuvica se situeaza in alt registru. Destul de rasfatat pana atunci de opinia publica si de mass-media, care il opuneau reactionarului Iliescu, primul ministru si-a revelat subit in acel incident natura abuziva - si nevricalele. Isterizat de o simpla lista, compilata din presa, a privilegiilor pe care si le arogase de-a lungul unei lucrative cariere politice, dl. Nastase a strigat ca Mugur Ciuvica pune patria in pericol, vadind brusc o panica aparent disproportionata in raport cu realitatea, si a declansat astfel el insusi o reactie in lant la capatul careia a pierdut alegerile din 2004.
Ca prajiturica - madeleine - care a provocat celebra expeditie a lui Proust "in cautarea timpului pierdut", numele dlui Chiciu m-a facut sa retraiesc intreaga istorie a Armaggedonului din 2002, inclusiv finalul acesteia.
Intre un dialog ratat cu poporul (pensionar) si o motiune ratata cu PSD (reformat), enervarea prezidentiala se aseamana mult prea bine cu enervarile dlui Nastase: poate ca "timpul pierdut" e de fapt, tot ca la Proust, si un "timp regasit".
Zoe Petre
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
Sunt convinsa ca, daca mass-media insista indeajuns, poate afla de la Domnia sa totul, nu doar despre televizarea arestarilor, a probelor si a interogatoriilor, ci si despre relatia de stransa conlucrare dintre Justitie si factorul politic, asa cum a trait-o in direct cand instrumenta dosarul Armaggedon.
Din motive evidente, povestea "Armaggedonului Nastase" ramane, si nu doar pentru mine, un caz de referinta, sub cel putin trei aspecte. Cel dintai e cel pe care tocmai l-am relevat, si priveste relatia nesanatoasa dintre procuratura si politica. Al doilea decurge direct din acesta, si priveste gradul in care institutiile statului indeobste sunt dispuse - sau nu - sa respecte prezumtia de nevinovatie si drepturile cetatenesti elementare care se intemeiaza pe aceasta prezumtie. Indiferent de opinia oricaruia dintre noi - om de rand, politist ori procuror - orice ins e considerat inocent pana ce un proces in buna regula nu-i dovedeste culpa. Drept care, daca arestarea lui intempestiva apare la televizor cu comentarii partinitoare si unilaterale, prezumata lui nevinovatie e grav afectata. Si sub acest aspect, cazul Ciuvica ramane exemplar - in rau - fiindca obiceiul arestarilor-surpriza, televizate in direct si la o ora de varf, de pe urma caruia a patimit colegul meu in 2002, a dobandit, cum se spune, noi valente odata cu difuzarea productiei maiestrit comentata a casei de filme 2 1/4, menita sa convinga intreaga opinie publica de culpa celor doi ministri impricinati. L-am criticat de prea multe ori pe distinsul jurist Nastase pentru declaratia care spunea ca afacerile Costea, Jimbolia etc. - cauze penale prin definitie - au fost definitiv solutionate prin votul popular din 2000. Aflu ca justitia franceza nu s-a emotionat de acest vot popular in cazul Costea, devenit, cum se si cuvenea, proces penal, asa ca n-am sa laud Procuratura ca duce mai departe ideea judecatii prin plebiscit televizat, sora buna cu Justitia de pe stadioanele dlui Vadim.
Al treilea aspect al exemplaritatii cazului Ciuvica se situeaza in alt registru. Destul de rasfatat pana atunci de opinia publica si de mass-media, care il opuneau reactionarului Iliescu, primul ministru si-a revelat subit in acel incident natura abuziva - si nevricalele. Isterizat de o simpla lista, compilata din presa, a privilegiilor pe care si le arogase de-a lungul unei lucrative cariere politice, dl. Nastase a strigat ca Mugur Ciuvica pune patria in pericol, vadind brusc o panica aparent disproportionata in raport cu realitatea, si a declansat astfel el insusi o reactie in lant la capatul careia a pierdut alegerile din 2004.
Ca prajiturica - madeleine - care a provocat celebra expeditie a lui Proust "in cautarea timpului pierdut", numele dlui Chiciu m-a facut sa retraiesc intreaga istorie a Armaggedonului din 2002, inclusiv finalul acesteia.
Intre un dialog ratat cu poporul (pensionar) si o motiune ratata cu PSD (reformat), enervarea prezidentiala se aseamana mult prea bine cu enervarile dlui Nastase: poate ca "timpul pierdut" e de fapt, tot ca la Proust, si un "timp regasit".Zoe Petre
Ziua vineri 12 octombrie, 2007 http://www.ziua.net/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
