duminică, septembrie 30, 2007
* Galeria de Arta Clasica Mondiala *
* AMEDEO MODIGLIANI *
BIOGRAFIA si LUCRARILE, Modigliani, Amedeo 1884 - 1920
Italia, Expresionism (stil)
Amedeo Modigliani s-a nascut in Italia intr-un ghetou al orasului Livorno. Tatal sau, un bancher ruinat, moare tanar iar mama sa, o descendenta a filosofului olandez, Spinoza, isi incurajeaza delicatul fiu in inclinatia sa pentru arta, trimitandu-l sa studieze la Florenta si Venetia precum si sa viziteze diversele muzee din toata Italia. Cand Modigliani ajunge la Paris in 1907, beneficiind de o mica mostenire a unui unchi bogat, era deja serios afectat de tuberculoza. Simpatic, talentat, sensibil, si extrem de mandru de mostenirile sale evreiesti, Modigliani devine unul dintre personajele de notorietate in Montmartre desi curand ramane fara un ban si chiar si fara un domiciliu. Modigliani se adaposteste si lucreaza frecvent in studiourile prietenilor sai artisti care il simpatizau si ii recunosteau marile talente atat ca pictor cat si ca sculptor.
Modigliani se muta in Montparnasse in 1913 unde isi castiga existenta vanzandu-si lucrarile pentru sume infime prin cafenele. In fine, in 1917, Modigliani se casatoreste cu Jeanne Hebuterne si tanarul cuplu isi gaseste adapost intr-un cartier mizerabil. Era insa prea tarziu pentru a-i permite sa duca o viata normala si sa faca nevoilor existentiale.
Modigliani moare intr-un spital din Paris hospital intr-o zi de Ianuarie in 1920. Disperata vaduva, sotia sa, se arunca de pe acoperisul apartamentului parintilor sai in ziua funeraliilor artistului, lasandu-si fiica in grija parintilor sai.
Doi ani mai tarziu picturile lui Modigliani au fost descoperite de Dr. Albert C. Barnes, un mare colectionar de arta din Pennsylvania. Considerat ca lider al Scolii de la Paris, prin subiectivele si expresivele sale picturi Modigliani isi pune in evidenta propria-i demnitate, disperarea, si inclinatia spre melancolie. Lucrarile timpurii ale lui Modigliani au fost puternic influentate de Toulouse-Lautrec, insa o mare parte dintre picturile care s-au pastrat datand din perioada dintre 1915 si 1920 indica interesul sau pentru sculptura Africana, pentru Cezanne, si pictura Cubista a lui Braque si Picasso precum si pentru arta simplificarii formelor pe care Modigliani si-a insusit-o de la sculptorul Brancusi. Influentele mostenirii artistice Italiene sunt puse in evidenta in picturile lui Modigliani ilustrand asa-numitul: Manierism Italian. Acesta este particularizat in elegantul, sinuosul, si linearul sau stil care poate fi lesne identificat in portretele si nudurile marcate de ovalul fetelor, liniile curbe ale umerilor, precum si de un colorit extrem de subtil care nu este mai putin important decat linia si compozitia. Printre lucrarile care ilustreaza tehnica stilizarii utilizata de Modigliani se afla o multitudine de de personalitati marcante, reprezentate intr-o maniera poetica, marcata de o constanta gratie.
Nud Adormit cu Bratele Deschise ( Nud Rosu ), 1917, Ulei pe panza
Nud Sezand pe Divan, 1917, Ulei pe panza, 100x65 cm
Femeie Nud, 1916, Ulei pe panza
Portretul Luniei Czeckovska, 1919, Ulei pe panza
Jeanne Hebuterne - Sotia Artistului, 1918, Ulei pe panza
Barbat cu Pipa, 1918, Ulei pe panza
Fata Tanara, 1918, Ulei pe panza
Portretul Jeannei Hebuterne, 1919, Ulei pe panza
Nud Culcat cu Bratul Drept Ridicat, 1917, Ulei pe panza
Nud sezand - Elvira, 1918, Ulei pe panza, 92x60 cm
Portretul Annei Zborovska, 1917, Ulei pe panza
Portretul Jeanei Cocteau, 1916, Ulei pe panza
Nud Culcat, 1917, Ulei pe panza, 60x93 cm.
Acesti securisti care voteaza
Tiptil, in timp ce publicul casca gura la motiunea de cenzura sau la senzationalele fumigene lansate de Ciuvica, Securitatea (nu, nu „fosta Securitate” !) a mai obtinut o victorie zdrobitoare impotriva democratiei.
Senatul a votat, saptamana trecuta, statutul ofiterului de informatii, o lege care, in anul de gratie 2007, permite cadrelor din SRI sau SIE sa fie deasupra puterii judecatoresti si tolereaza mentinerea in aceste institutii a celor despre care CNSAS a stabilit ca au facut politie politica. Un judecator poate decide arestarea unui angajat al serviciilor secrete, dar hotararea nu este pusa in practica decat cu acordul directorului institutiei.
Statutul ofera si o baza legala pentru ceea ce, oricum, banuiam cu totii: in randul politicienilor, ziaristilor, prelatilor sau judecatorilor pot fi infiltrati ofiteri sub acoperire. Serviciile vor putea utiliza, in continuare, firme-paravan. In sfarsit, orice agent secret va putea intra oricand in casa dumneavoastra, fara mandat, pentru a inlatura un presupus pericol iminent pentru siguranta nationala.
Victoria zdrobitoare obtinuta de Securitate in Senat era previzibila. In primavara, proiectele de lege prin care serviciile speciale din Romania ar fi fost obligate sa functioneze in parametrii unei societati deschise au fost pur si simplu desfiintate de CSAT. Era exact perioada in care fostul functionar al Comitetului de Stat al Planificarii (CSP), Nicolae Vacaroiu, conducea Romania. Printre sutele de amendamente propuse de CSAT, intr-un document de peste 450 de pagini era unul care ar fi limitat drastic controlul parlamentar asupra SRI. Parlamentarii urmau sa fie informati doar pe baza principiului „nevoii de a sti”, nefiind clar cine stabilea limitele acestui enunt.
In plus, CSAT dorea ca din comisiile de control sa faca parte doar deputati si senatori cu „ buna reputatie morala”. O ironie amara, daca ne gandim ca cel putin un colaborator al Securitatii, un fost „activist cu munca politica” si un afacerist dubios se prefac, acum, ca ar controla SRI.
La Senat, proiectul liberal a fost macelarit de o coalitie din care faceau parte parlamentari de toate culorile. Printre cei care si-au dovedit astfel atasamentul fata de Securitatea Romaniei - nimic surprinzator - senatoarea PNL Norica Nicolai. S-a probat astfel ca naivii care au promovat si au sustinut varianta reformatoare a pachetului de legi privind siguranta nationala - Marius Oprea, Stejarel Olaru, George Scutaru sau Bogdan Olteanu - reprezinta o minoritate.
Imi aduc aminte ca, acum cativa ani, am citit ca Securitatea est-germana, STASI, controla atat de multi parlamentari vest-germani incat si-ar fi putut alcatui propriul grup in Bundestag. Sunt destul de convins ca, in Romania, o coalitie a serviciilor si directiilor de informatii in care s-a rupt, dupa ‘89, Securitatea, ar putea incropi oricand o majoritate parlamentara, care sa sustina, eventual, un guvern de tehnocrati, de genul lui Daianu.
In fond, ne enerveaza politica externa a Rusiei, dar metodele prin care Putin isi controleaza tara... de ce nu ?
Mircea Marian
Evenimentul zilei duminica 30 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Senatul a votat, saptamana trecuta, statutul ofiterului de informatii, o lege care, in anul de gratie 2007, permite cadrelor din SRI sau SIE sa fie deasupra puterii judecatoresti si tolereaza mentinerea in aceste institutii a celor despre care CNSAS a stabilit ca au facut politie politica. Un judecator poate decide arestarea unui angajat al serviciilor secrete, dar hotararea nu este pusa in practica decat cu acordul directorului institutiei.
Statutul ofera si o baza legala pentru ceea ce, oricum, banuiam cu totii: in randul politicienilor, ziaristilor, prelatilor sau judecatorilor pot fi infiltrati ofiteri sub acoperire. Serviciile vor putea utiliza, in continuare, firme-paravan. In sfarsit, orice agent secret va putea intra oricand in casa dumneavoastra, fara mandat, pentru a inlatura un presupus pericol iminent pentru siguranta nationala.
Victoria zdrobitoare obtinuta de Securitate in Senat era previzibila. In primavara, proiectele de lege prin care serviciile speciale din Romania ar fi fost obligate sa functioneze in parametrii unei societati deschise au fost pur si simplu desfiintate de CSAT. Era exact perioada in care fostul functionar al Comitetului de Stat al Planificarii (CSP), Nicolae Vacaroiu, conducea Romania. Printre sutele de amendamente propuse de CSAT, intr-un document de peste 450 de pagini era unul care ar fi limitat drastic controlul parlamentar asupra SRI. Parlamentarii urmau sa fie informati doar pe baza principiului „nevoii de a sti”, nefiind clar cine stabilea limitele acestui enunt.
In plus, CSAT dorea ca din comisiile de control sa faca parte doar deputati si senatori cu „ buna reputatie morala”. O ironie amara, daca ne gandim ca cel putin un colaborator al Securitatii, un fost „activist cu munca politica” si un afacerist dubios se prefac, acum, ca ar controla SRI.
La Senat, proiectul liberal a fost macelarit de o coalitie din care faceau parte parlamentari de toate culorile. Printre cei care si-au dovedit astfel atasamentul fata de Securitatea Romaniei - nimic surprinzator - senatoarea PNL Norica Nicolai. S-a probat astfel ca naivii care au promovat si au sustinut varianta reformatoare a pachetului de legi privind siguranta nationala - Marius Oprea, Stejarel Olaru, George Scutaru sau Bogdan Olteanu - reprezinta o minoritate.
Imi aduc aminte ca, acum cativa ani, am citit ca Securitatea est-germana, STASI, controla atat de multi parlamentari vest-germani incat si-ar fi putut alcatui propriul grup in Bundestag. Sunt destul de convins ca, in Romania, o coalitie a serviciilor si directiilor de informatii in care s-a rupt, dupa ‘89, Securitatea, ar putea incropi oricand o majoritate parlamentara, care sa sustina, eventual, un guvern de tehnocrati, de genul lui Daianu.
In fond, ne enerveaza politica externa a Rusiei, dar metodele prin care Putin isi controleaza tara... de ce nu ?
Mircea Marian
Evenimentul zilei duminica 30 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
