Abuz la secret

-- Parchetele, serviciile de informatii si Puterea executiva se folosesc de aberanta Lege 51/1991 a sigurantei nationale pentru a dirija procesele penale
Multe dintre marile dosare au fost si continua sa fie solutionate pe baza unor probe obtinute in urma interceptarilor convorbirilor telefonice si a comunicatiilor. In cele mai mediatizate cazuri, procurorii au obtinut probe folosindu-se de Legea sigurantei nationale motivand ca persoanele vizate reprezinta un adevarat pericol.
Astfel, nu de putine ori, persoane, mai mult sau mai putin vinovate, au fost condamnate exclusiv pe baza acestor probe realizate in urma interceptarilor. Ce nu s-a spus pana in momentul de fata este ca Parchetul General comite de multe ori un adevarat abuz.
Asta intrucat refuza sa prezinte instantei de judecata autorizatiile de interceptare, motivand, in mod absurd, ca acestea sunt clasificate "secrete de stat", nivel de secretizare "strict secret". Practic, procurorii cer condamnari in baza unor probe obtinute prin ascultarea telefoanelor, despre care judecatorii nu stiu daca sunt sau nu legale. Refuzul Parchetului de a arata autorizatiile ii pune pe judecatori in situatia de a da un verdict fara a putea verifica legalitatea probelor.
De asemenea, de multe ori instanta, neavand autorizatiile de interceptare, inlatura, pe buna dreptate, probele obtinute in urma ascultarii telefoanelor. Astfel, infractori periculosi scapa cu ani mai putini de puscarie.
Ultimul caz de acest gen a fost cel al fratilor Camataru. Judecatorii au inlaturat convorbirile telefonice din dosar pentru ca nu au putut sa verifice legalitatea administrarii probelor de catre anchetatori, reducand in cele din urma pedepsele inculpatilor.
Nebunia secretizarii intrece orice limita. Asta pentru ca in afara de mandatele care sunt secretizate si refuzate instantei, si echipamentele tehnice intrebuintate la efectuarea inregistrarilor sunt clasificate ca secret de stat. Astfel, frizand absurdul, este aproape imposibil sa se dovedeasca ca inregistrarea prin care procurorii cer condamnarea unei persoane apartine intr-adevar acesteia.
Cazul Camataru
Sa luam, spre exemplu, cazul fratilor Camataru. Curtea de Apel (CAB) Bucuresti a solicitat atasarea la dosar a autorizatiilor de interceptare, admitand efectuarea unei expertize tehnice privind suportii originali pe care se afla inregistrarile, precum si vocile inregistrate. Parchetul a remis o adresa din care rezulta ca autorizatiile de interceptare solicitate de instanta sunt clasificate in clasa "secrete de stat", nivel de secretizare "strict secret". "Emitentul autorizatiilor - procurorul - a atribuit acestora nivelul de secretizare, intrucat datele si informatiile care au stat la baza solicitarii emiterii acestor autorizatii au fost protejate de institutia care le-a strans si gestionat (MAI-DGIPI)", arata CAB in urma raspunsului primit de la Parchet. Pentru a fi declasificate aceste autorizatii, s-a sustinut ca este nevoie de o hotarare a Guvernului, "insa numai la solicitarea motivata a emitentului". Pentru motivarea unei asemenea solicitari, Parchetul a cerut puncte de vedere cu privire la oportunitatea unei propuneri pentru declasificarea informatiilor secrete atat MAI-DGIPI cat si SRI. DGIPI a anuntat ca analizeaza oportunitatea declasificarii, SRI nu a dat nici un raspuns. Nu s-a intamplat nimic. Mai mult, ca urmare a unei solicitari a CAB, Guvernul Romaniei a comunicat ca nici Parchetul General si nici alta autoritate publica nu au solicitat declasificarea mandatelor. Practic, instanta a fost "aburita" cu vorbe si referiri la legi privind declasificarea, insa procurorii nu au miscat un deget pentru ca judecatorii sa verifice legalitatea probelor. Nici DGIPI nu a facut nimic in aces sens.
Drepturile omului violate de legea 51/1991
In replica, in recurs, procurorii acuza Curtea de Apel de exces de putere si arata ca judecatorii au inlaturat referatul intocmit de instanta de fond in care s-a consemnat ca Parchetul a prezentat mai multe autorizatii de interceptare. Totusi, CAB a precizat ca referatul intocmit de prima instanta care ar fi "consultat" una dintre autorizatii, in conditiile in care din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice rezulta ca acestea sunt mai multe, nu poate fi avut in vedere sub aspectul administrarii probelor si nu tine locul autorizatiilor".
Curtea de Apel a criticat si legea 51/1991 privind siguranta nationala. "Legea reprezinta o ingerinta in exercitiul dreptului la corespondenta, prevazut si protejat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Legea prevede dreptul procurorului, adica al unei persoane din afara puterii judecatoresti, de a emite o autorizatie in baza careia comunicatiile oricarei persoane pot fi interceptate de organele cu atributii in domeniul sigurantei nationale, in cazul in care acestea apreciaza ca exista o amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei. Potrivit art. 10 din aceeasi lege, activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale are caracter de secret de stat, iar accesul la informatiile clasificate se face in conditiile impuse de legislatia in materie. Toate aceste dispozitii legale au servit ca justificarea Parchetului pentru refuzul de a depune la dosarul cauzei autorizatiile de interceptare", arata CAB.
Autorizatiile puteau fi aratate
Surse din Parchetul General sustin ca autorizatiile de interceptare trebuiau si puteau fi aratate instantei.
"Se putea gasi o cale chiar daca judecatorul nu avea certificat de securitate. Parchetul putea sa dea sefului instantei autorizatiile. Sa gaseasca o procedura la presedintele Curtii de Apel sau la presedintele sectiei si sa lamureasca problema. Nu sunt de acord nici cu judecatorul care a declarat probele ilegale, dar nici cum a procedat Parchetul. Se putea gasi o varianta de a se arata mandatele, inclusiv prin nesecretizare. Cum s-a intamplat la fond, acolo unde autorizatiile au fost prezentate. In mod normal trebuia sa se duca cu autorizatiile la judecator si sa le arate, nu era nici o problema. Nu stiu ce motive a avut Parchetul de nu a dispus desecretizarea. Daca nu se intelegea cu judecatorul, pentru ca acesta vroia neaparat sa le desecretizeze, instanta nu putea sa prezinte mandatele in sedinta. Dar putea sa le citeasca, sa le vada si sa se pronunte prin incheiere ca i-au fost prezentate. Se puteau lamuri multe probleme de-a lungul timpului si nu sa ne imbracam sub masca secretului de serviciu sau a altor secrete. Pe acele mandate sunt date care puteau fi prezentate judecatorului... Dar daca se umfla muschii pe unii si pe altii", ne-a declarat un procuror din cadrul Parchetului General.
Puterea executiva intervine in procesele penale
O parte importanta a acuzatiilor aduse fratilor Camataru sunt sustinute in tot sau in parte, ca si mijloace de proba, de inregistrarile unor convorbiri telefonice.
"Cu alte cuvinte, se solicita instantei sa valorifice niste mijloace de proba pe care insa nu le poate cenzura sub aspectul legalitatii administrarii lor, in lipsa autorizatiilor care au stat la baza inregistrarilor. Curtea apreciaza ca legislatia romana in materia sigurantei nationale contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului, nefiind de natura a oferi garantii suficiente impotriva oricarei ingerinte arbitrare a puterii publice in exercitarea acestui drept", mai arata CAB. Judecatorii au stabilit ca legislatia romana in materia sigurantei nationale poate servi ca justificare pentru probarea unor infractiuni de drept comun. "Ramane la aprecierea exclusiva a puterii executive, singura care poate decide asupra desecretizarii, daca o instanta judecatoreasca poate avea acces la acte care pun in discutie legalitatea unor probe. In masura in care asemenea informatii nu se desecretizeaza, accesul la ele nu se poate face decat in conditiile legislatiei privind protectia informatiilor clasificate, ceea ce presupunea ca judecatorul ce intra in compunerea completului desemnat in mod aleatoriu sa posede un certificat de securitate. O alta solutie, la fel de inacceptabila ar fi trimiterea cauzei la un alt complet care sa posede un certificat de securitate, ceea ce ar aduce atingere repartizarii aleatorii a cauzei si ar ridica serioase semne de intrebare in privinta impartialitatii instantei. Optiunea Parchetului pentru sistemul semiocult de inregistrare a convorbirilor telefonice prevazut de legea 51/1991, refuzul de a efectua orice demers concret pentru desecretizarea autorizatiilor reprezinta argumente pentru a considera ca inregistrarea convorbirilor s-a facut fara respectarea cadrului legal in vigoare. Indiferent daca autorizatiile de interceptare a comunicatiilor isi pastreaza caracterul de secret de stat sau vor fi desecretizate, accesul instantei de judecata la acestea depinde in exclusivitate de puterea executiva care intervine astfel in desfasurarea unui proces penal, situatie inadmisibila si incompatibila cu statul de drept si principiul separarii puterilor in stat", mai arata CAB.
Criticile CEDO
Legea sigurantei nationale a fost dur criticata de-a lungul timpului. Chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit recent ca aceasta nu este conforma cu Conventia Europeana, intrucat nu asigura un grad minim de protectie impotriva unor eventuale abuzuri din partea anchetatorilor.
Dar marea problema vine din interpretarea acesteia. Faptul ca Parchetul refuza sa prezinte judecatorilor autorizatiile de interceptare. Astfel, acestia din urma sunt pusi in situatia de a judeca si a da un verdict pe niste probe obtinute in urma unor interceptari, fara a sti daca acestea sunt sau nu legale.
Refuzul de a prezenta mandatele in fata instantei sub pretextul ca acesta sunt secret de stat nu are nici o justificare, decat daca ceva este putred si se doreste ascunderea anumitor lucruri. Secretizarea unei bucati de hartie, in conditiile in care la dosar sunt depuse transcrierile convorbirilor telefonice - ba mai mult, se face referire si se precizeaza de catre Parchet anumite numere ale autorizatiilor - este lipsita de sens.
Asta daca pe acel mandat nu mai apar si alte lucruri care trebuie ascunse instantei de judecata. 00157/2003; 00521/2004; 00367/2004 si 00755/2003 sunt cateva dintre numerele autorizatiilor de interceptare pe care procurorii au refuzat sa le arate instantei.
Exceptii contra Constitutiei
Curtea de Apel a sesizat Curtea Constitutionala privind exceptia de neconstitutionalitate a mai multor articole din legea 51/1991 precum si a unui articol din legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, considerand ca aceste texte, de care depinde solutionarea cauzei contravin mai multor dispozitii constitutionale. Incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere. Guvernul a apreciat ca exceptia este intemeiata, aratand ca anumite prevederi din legea 51 si un articol din legea 182/2002 sunt contrare anumitor articole din Constitutia Romaniei, intrucat limiteaza ori restrang sistematic accesul instantelor de judecata si al partilor interesate la mandatul emis de procuror, ca urmare a clasificarii acestuia ca document secret de stat. De asemenea, Avocatul Poporului a considerat ca textele in discutie genereaza dificultati de aplicare a lor, dar nu sunt contrare normelor si principiilor consacrate prin Constitutie. In final, Curtea Constitutionala a respins exceptia.
Avocatii reclama abuzuri
Avocatii cu care ZIUA a stat de vorba sustin ca decizia instantei de a inlatura probe realizate pe baza interceptarilor atunci cand Parchetul nu prezinta autorizatiile este cat se poate de corecta. "Acestia (n.r. - procurorii) incalca legea in mod flagrant. Ratiunea emiterii autorizatiilor este de a proba legalitatea inregistrarilor. In situatia in care autorizatiile nu sunt prezentate judecatorului, se poate sustine ca acestea nu exista. Aceste autorizatii de interceptare pot sa ramana confidentiale pe durata urmaririi penale. Dar dupa ce s-a finalizat cercetarea trebuie sa apara in dosar. Pentru ca altfel toate probele obtinute in baza acelor mandate sunt nule. Faptul ca autorizatiile nu se prezinta inseamna ca sunt inexistente din punct de vedere juridic", sustine Aurelian Pavelescu. "Instanta de judecata nu poate sa verifice legalitatea procedurilor de interceptare decat daca are la dispozitie toate documentele cerute de lege pentru efectuarea interceptarilor. Instanta nu are voie sa le prezume ca fiind legale pe simpla afirmatie facuta de un procuror, fiind datoare sa verifice. De regula, cand se ascunde ceva, exista posibilitatea unor ilegalitati", spune si avocatul Ovidiu Budusan. De asemenea, avocatul Gheorghe Diaconescu este de parere ca procurorii au obligatia de a depune autorizatiile de interceptare la dosarul cauzei. Nu in ultimul rand, avocatul Antonie Iorgovan considera corecta decizia Curtii de Apel de a inlatura probe atunci cand procurorii nu au prezentat autorizatiile.

Bogdan Galca
Ziua miercuri 15 august, 2007 http://www.ziua.net

"Golden Blitz" ascuns la DNA

-- PSD a cerut procurorilor sa scoata din sertare dosarele liderilor PD, si ale "regilor asfaltului" din grupul de interese din jurul presedintelui
PSD a cerut public parchetelor, in urma cu cateva zile, sa faca cunoscute dosarele penale ale liderilor PD si ale afaceristilor din cercurile acestora, care zac prin sertarele unor procurori. Somatia publica a vizat si grupul de interese "Golden Blitz", din jurul presedintelui Traian Basescu, care a devenit celebru prin usurinta cu care a pus mana pe cele mai profitabile lucrari de drumuri nationale si autostrazi. De altfel, unul dintre cele mai mari dosare de coruptie care zace la DNA priveste gruparea "Golden Blitz". ZIUA a intrat in posesia concluziilor raportului Autoritatii Nationale de Control cu privire la licitatia din vara lui 2006, prin care constructia tronsonului II al viitoarei autostrazi Bucuresti - Ploiesti - Brasov, in valoare de peste 200 de milioane euro a fost incredintata, printr-un simulacru de licitatie, asocierii formata din firmele SC Spedition UMB SRL - SC PA&CO International SRL - SC Euroconstruct Trading 98 SRL - Com Axa SRL, patronate de bunii amici ai presedintelui Traian Basescu.
Raportul de control al ANC a fost trimis la DNA, cu titlu de sesizare, dar procurorii anticoruptie nu s-a invrednicit sa anunte ca au inceput cercetarile in dosar. Raportul ANC confirma dezvaluirile ZIUA, facute inca din 20 septembrie 2006, in care aratam ca licitatia de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) din luna august a anului trecut a fost aranjata pentru ca firmele "Golden Blitz", care nu au construit vreodata vreun kilometru de autostrada, sa puna mana pe imensa lucrare ce insumeaza 42 de km de autostrada. Schimbarea conditiilor de participare la licitatie (care initial cereau dovada constructiei a minimum 40 km de autostrada, dar care au fost completate cu fraza "sau a punerii in opera a unei cantitati medie anuale de 700.000 tone mixtura asfaltica in ultimii trei ani", astfel incat firmele "Golden Blitz" sa poata pune mana pe lucrare, a fost facuta in timpul jocului, mai precis la mult timp dupa publicarea anuntului de participare si organizare a licitatiei. Dar la numai cateva zile dupa ce presedintele Traian Basescu, aflat intr-o vizita de lucru in vara trecuta, a dat o declaratie care avea sa schimbe decisiv soarta licitatiei.
Indicatiile lui Basescu
"Priviti cu multa atentie la agentii economici romani. Uitati-va la marile esecuri din infrastructura romaneasca, fie ca discutam despre Autostrada Bucuresti - Pitesti, fie ca discutam despre drumuri nationale reabilitate, care nu au rezistat. Intotdeauna veti gasi antreprenori generali straini, iar in sub-antrepriza, firme romanesti", spunea presedintele. Basescu a afirmat ca ministrul Transporturilor trebuie sa gaseasca solutia pentru consolidarea agentilor economici romani, invitandu-i sa se asocieze in asa fel incat "prin cifra de afaceri pe care au realizat-o anul trecut, acum doi ani sau anul acesta, sa poata intra in competitie (...) Chemati-i si cereti-le sa se asocieze pentru a putea participa la marile licitatii care urmeaza. Dati o sansa constructorilor romani !", au sunat indicatiile prezidentiale.
Indicatiile au si fost urmate la cateva zile distanta cand CNADNR a amanat brusc termenele de depunere ale ofertelor si a schimbat conditiile de participare la licitatie, astfel incat sa fie permise asocieri de firme care daca nu au realizat minimum 40 km de autostrada pot sa dovedeasca ca "au realizat lucrari de constructie/reabilitare de drumuri nationale in care s-a pus in opera o cantitate medie anuala de 700 mii tone de mixtura asfaltica in ultiii trei ani". Era exact "inventia" de care avea nevoie grupul "Golden Blitz" pentru a participa la licitatie. Astfel, prietenii presedintelui s-au constituit in "Asocierea Spedition UMB SRL (Dorinel Umbrarescu) - PA & CO International SRL (Costel Casuneanu) - Euroconstruct Trading '98 SRL (Dan Besciu si Sorin Serban Vulpescu) - COM-AXA SRL (Dorinel Umbrarescu)". Asociere care a castigat licitatia oferind un pret irealizabil de mic de 199,97 milioane euro, considerat de specialisti ca fiind cu circa 25 - 30 milioane de euro sub cel real. Se miza insa pe "metoda suplimentarii", adica cresterea pretului prin acte aditionale ulterioare, astfel incat pierderile asumate sa fie acoperite, dar sa se realizeze si profituri frumusele.
Concluziile controlului
Controlul guvernamental a demarat, la inceputul acestei primaveri, ca urmare a dezvaluirilor din presa referitoare la faptului ca desi a castigat in mod dubios licitatia, grupul "Golden Blitz" statea cu mainile in san si se certa care cati bani sa scoata din asociere. In timp ce lucarile la autostrada stagnau.
Autoritatea Nationala de Control a retinut faptul ca in derularea procesului de licitatie, au fost modificate abuziv conditiile din DEPO (documentatia de elaborare si prezentare a ofertei). Citam din concluziile raportului: 1) "CNADNR a efectuat in data de 15.06.2006 unele modificari la documentatia de elaborare si prezentare a ofertei, acceptand la licitatie acei ofertanti care fac dovada ca au realizat fie un proiect de constructie si proiectare de 40 km autostrada in state din Europa Centrala si/sau de Est, fie lucrari de contructie/reabilitare drumuri nationale in care s-au pus in opera o cantitate medie anuala de 700.000 tone mixtura asfaltica in ultimii trei ani. Autoritatea contractanta a modificat o cerinta din documentatie nu in sensul clarificarii, ci in sensul adaugarii unei cerinte alternative la cerinta initiala; 2) Modificarea documentatiei s-a facut direct prin intocmirea unei adrese catre potentialii ofertanti, nefiind intocmita o Nota de fundamentare, prin care sa se justifice necesitatea efectuarii acestor modificari; 3) Conditia privind cantitatea medie anuala de 700.000 tone mixtura asfaltica pusa in opera in ultimii trei ani, s-a stabilit in mod arbitrar, nefiind intocmita o nota tehnica prin care sa se determine aceasta cantitate".
Euroconstruct avea reclamatii de proasta executie
In continuarea concluziilor Autoritatii Nationale de Control, se arata ca grupul "Golden Blitz" trebuia exclus de la licitatie si din cauza lucrarilor dezastruoase executate la Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, "palmares" care ar fi trebuit sa constituie un criteriu eliminatoriu.
Astfel, se arata ca: "In sustinerea experientei similare, pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economice necesare indeplinirii contractului, SC Euroconstruct Trading '98 SRL a prezentat unele contracte incheiate cu DRDP Bucuresti si SC VIA STAR SA, care au fost indeplinite defectuos, fara a fi respectate termenele de executie si calitatea lucrarilor la care s-a angajat. Avand in vedere conditiile stabilite in documentatia de elaborare si prezentare a ofertei cu privire la dreptul autoritatii contractante de a exclude pe acei ofertanti care nu au realizat lucrari de calitate in contractele incheiate in anii precedenti cu CNADNR (conform art. 30, alin e) din OUG nr. 60/2001), CNADNR trebuia sa excluda de la licitatie ofertantul SC Euroconstruct Trading '98 SRL, si implicit asocierea din care aceasta facea parte, pe motiv ca nu si-a indeplinit obligatiile din contractele incheiate in perioada anterioara cu DRDP Bucuresti".
Fata de concluzille de mai sus, Autoritatea Nationala de Control a propus urmatoarele masuri
"1 - Pentru neregulile constatate cu privire la modificarea conditiilor stipulate in DEPO, nerespectarea prevederilor legale privind legalizarea Asocierii si a obligatiilor contractuale de catre un reprezentant al Asocierii - SC Euroconstruct Trading '98 SRL, cu privire la calitatea lucrarilor executate anterior, propunem MTCT sa ia masurile care se impun pentru intrarea in legalitate a CNADNR;
2 - Transmiterea Raportului la Directia Nationala Anticoruptie, care efectueaza cercetari cu privire la derularea licitatiei pentru executarea lucrarilor la tronsonul de autostrada Bucuresti - Ploiesti".
Lipsa legalizarii Asocierii
Raportul de control scoate in evidenta si urmatorul fapt: "Conducerea CNADNR a procedat la incheierea Contractului de proiect nr. 93/17731/26.10.2006 cu Asocierea SC Spedition UMB SRL - SC PA&CO International SRL - SC Euroconstruct Trading '98 SRL - SC Com-Axa SRL, desi Asocierea nu era legalizata, fapt prevazut de CNADNR in Anuntul de participare la licitatie si solicitat expres in data de 24.10.2006. Mentionam ca nici pana la data efectuarii controlului asocierea nu era legalizata. CNADNR nu trebuia sa incheie contractul de achizitie publica in absenta legalizarii asocierii. Neprezentarea legalizarii asocierii, conform solicitarilor CNADNR ar fi fost de natura sa conduca la neincheierea contractului, atragand dupa sine executarea garantiei de participare la licitatie".
In fapt, asa cum ZIUA a semnalat inca de anul trecut, asocierea "Golden Blitz" a fost favorizata si prin faptul ca, dupa publicarea anunturilor de licitatie, si schimbarea regulilor "in timpul jocului", vechea conducere a CNADNR nu a procedat la refacerea integrala a procedurilor premergatoare licitatiei. Astfel, despre noile conditii, introduse abuziv si nejustificat, au fost anuntate prin adrese trimise pe fax doar societatile care au cumparat caietele de sarcini. Astfel incat publicul si mediul de afaceri nu a fost informat despre schimbarea regulilor in timpul jocului. Daca legile s-ar fi respectat, in locul adreselor trimise prin fax era obligatorie publicarea unui anunt in publicatii de larga circulatie. Nu s-a procedat asa deoarece "Golden Blitz" trebuia sa iasa castigator cu orice pret, desi in viata lui n-a executat o lucrare de asemenea tip si anvergura.
Esecul marii defilari
Asocierea "Golden Blitz" semnase cu CNADNR, in data de 26.10.2006, Contractul de proiectare si executie a tronsonului de 42,5 de km al autostrazii (sectiunea km. 19,5 - 62), dar nu se apucase de treaba. La insistentele fostului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, care initial i-a numit "banditi" pe amicii presedintelui, si i-a acuzat ca se bat pe "ciolan", s-a organizat la jumatatea lunii martie a.c. "marea defilare" de camioane si utilaje, data pe toate posturile de televiziune, care anunta cu tam-tam demararea constructiei. Sute de utilaje au fost scoase in teren si filmate din elicoptere, pentru a se da impresia unei actiuni de forta, care se va finaliza cu o autostrada de exceptie. Din nefericire, lucrarile au fost repede sistate, in pofida ordinului fostului ministru Radu Berceanu, dupa ce s-a constat faptul ca inceperea acestora s-a facut ilegal, in lipsa depunerii garantiei de buna executie de 20 de milioane euro, de catre grupul "Golden Blitz". Dar si a faptului ca CNADNR nu a venit cu sumele de bani necesare expropierilor. "Marea defilare", soldata cu esec, nu a fost altceva decat o actiune pompieristica, pentru a se combate imaginea publica negativa asupra acestei imense afaceri dubioase, pe bani publici. A trecut aproape un an de la semnarea contractului cu "Golden Blitz" si nu s-a construit nimic.

Razvan Savaliuc
Ziua miercuri 15 august, 2007 http://www.ziua.net

PSD la mana lui Basescu

-- Liderii locali PSD incep sa puna o presiune din ce in ce mai mare pe Mircea Geoana, obligandu-l sa intoarca macazul. Renuntand la duplicitate. Si facand o opozitie reala.
Ieri, in al doisprezecelea ceas, Mircea Geoana s-a dezlantuit. A anuntat condamnarea la moarte, pana la 10 septembrie, a Guvernului Tariceanu 2. Sub motiv ca este de o ineficienta sinucigasa pentru interesul national. Si ca, din vina Executivului, cetateanul roman nu poate beneficia de avantajele unei cresteri economice care dureaza de sapte ani. Iar decizia PSD, conform liderului acestui partid, a fost luata in unanimitate. In realitate, PSD nu mai are incotro. In scurt timp, jocul dublu poate fi sinucigas. Ce urmeaza ? Fie Mircea Geoana blufeaza, sub teribila presiune atat a electoratului, cat si a filialelor, ceea ce inseamna ca parlamentarii PSD nu se vor stradui sa tranteasca Guvernul, fie motiunea va trece. Si atunci, Guvernul liberal e pierdut. Dar asta il aduce pe Geoana la mana lui Basescu.
Adevarul este ca liderul PSD este incoltit. De propriul partid. Care, treptat, cel putin asa arata sondajele de opinie, isi pierde electoratul. Evident, nu nucleul dur. Dar PSD, pentru a reveni la putere, are nevoie de minimum 30 la suta din totalul voturilor ce vor fi exprimate la alegerile parlamentare. Ca sa le obtina, va trece prin incercarea alegerilor locale. Daca nu castiga alegerile locale si nu va dispune, la inceputul anului viitor, de suficienta forta in teritoriu, e greu de presupus ca va ocupa prima pozitie in legislativele din toamna aceluiasi an. Iar pana atunci, ar urma sa aiba loc scrutinul pentru Parlamentul European. Care, chiar daca nu este decisiv in planul luptei politice interne, reprezinta un important semnal in ceea ce priveste forta diferitelor partide. Rezultatul lui poate crea un avantaj sau un handicap psihologic, cu efecte directe asupra electoratului vulnerabil. Explicatia acestui ciudat fenomen, prin care, in cea de-a doua parte a ciclului electoral, trece un partid din opozitie care, in loc sa creasca, scade in sondaje, este rezultatul unui proces dramatic: in timp ce PSD, statornic in opozitie incepand din decembrie 2004, este perceput ca un aliat al Guvernelor Tariceanu, pentru ca a cochetat cu liberalii, PD, care pana de curand s-a aflat la putere in alianta cu PNL, face o figura mai autentica de partid de opozitie. Ceea ce s-a intamplat chiar si atunci cand PD se afla la guvernare. Ca sa nu mai vorbim de Traian Basescu, perceput in continuare mai degraba drept lider al acestui partid decat in calitatea sa de sef de stat si care, si el, ii bumbaceste non-stop pe liberali. Ei bine, acest joc de imagine ii costa voturi pe social-democrati. Care ar putea, alergand in fine singuri pe culoarul stangii - din moment ce PD s-a dat de trei ori peste cap, proclamandu-se partid popular de dreapta - sa castige detasat rundele electorale din 2008. Si sa revina la putere. In situatia in care nu se va intampla astfel, pentru PSD va fi un dezastru. Inceputul sfarsitului. Mai ales ca acest partid este mai legat decat toate celelalte la un loc de ciolanul puterii.
In aceasta situatie, liderii locali PSD incep sa puna o presiune din ce in ce mai mare pe Mircea Geoana, obligandu-l sa intoarca macazul. Renuntand la duplicitate. Si facand o opozitie reala. Care nu poate conduce la altceva decat la spulberarea Guvernului. In functie de aceasta reactie de jos in sus, se desfasoara si jocurile pentru putere la nivel inalt in PSD. Baronii centrali mizeaza pe o reasezare a liniilor de forta. Eventual, chiar pentru trecerea stafetei politice dintr-o mana in alta.
Acum, daca PSD este cu adevarat hotarat sa darame Guvernul Tariceanu, acest partid va plati scump naivitatea de a se fi lasat pe mana partenerilor politici vremelnici, atunci cand s-a pus problema demiterii lui Basescu. Si unde mai pui ca nici PSD nu si-a mobilizat prea mult propriul electorat. Din presedinte-spectator si turist prin Covasna si Harghita, Basescu ar putea fi transformat, chiar de catre PSD, in presedinte-jucator. Pentru ca un nou prim-ministru nu poate fi desemnat decat de seful statului.

Sorin Rosca Stanescu
Ziua miercuri 15 august, 2007 http://www.ziua.net

Presedintele redeschide Cutia Pandorei ?

-- Nu-i un secret pentru nimeni - politicianul nu-si alege mijloacele cand e vorba de a-si pastra puterea...
Nu sunt din aceia care il considera pe domnul Traian Basescu politician, ci om politic, ceea ce e altceva... Aceasta pana cand presedintele s-a angajat in campania dusa impotriva UDMR de radicalii maghiari. Ce ii supara pe radicalii maghiari la UDMR ? Ca nu sunt indeajuns de maghiarofili... Ce-l supara pe presedintele Basescu la UDMR ? Faptul ca Uniunea este aliata cu liberalii lui Tariceanu si, deci, adversara a presedintelui. Ca urmare, presedintele se orienteaza pe linia radicalilor maghiari. Popularitatea acestora e redusa, insa. Rezultatul ar putea fi - in cazul existentei a doua partide etnice maghiare - ca ambele raman pe dinafara, fiecare intrunind sub cinci la suta din voturi. Ca urmare, radicalii maghiari se vor simti mai curand pedepsiti de soarta si nu recompensati de presedinte. Dimpotriva, presedintele se va putea lauda fata de ardelenii de etnie romana ca a manevrat atat de abil incat maghiarii si-au facut-o singuri, nemaiintrand in viitorul Parlament, ceea ce nici cei mai radicali din ardelenii de etnie romana nu doresc, probabil... Dar radicalii maghiari mai fac inca o greseala tactica, considerand ca au ceva de castigat daca pledeaza pentru un stat roman al regiunilor autonome - concept cu care romanii nu sunt inca obisnuiti.
Exista poate unele nemultumiri in Ardeal, din cauza centralismului excesiv practicat de guvernantii de la Bucuresti - el l-a contrariat chiar pe Iuliu Maniu, candva liderul Partidului National Roman din Ardeal. S-ar cadea, insa, din lac in put daca, cu sprijinul presedintelui Basescu, autonomismul maghiar din Ardeal ar lua proportii. Ar insemna sa se dea apa si la moara nationalistilor romani de ambele parti ale Carpatilor care, cu mare greutate, a fost zagazuit. Concluzia: din interes de partid, presedintele Basescu e pe punctul sa redeschida o "Cutie a Pandorei". Ceea ce nu este in interesul oamenilor cu scaun la cap.

Serban Orescu
Ziua miercuri 15 august, 2007 http://www.ziua.net