Inc-un spritz la... "Golden Blitz".....

Licitatie de 15 milioane euro, refacuta pentru Golden Blitz

Primaria Capitalei a anulat o licitatie de 15 milioane de euro, dupa ce patronii de la Golden Blitz au iesit pe locul al doilea. La reluarea licitatiei, conditiile de participare au fost modificate radical, astfel incat castigatorii initiali sa fie exclusi. Noua licitatie are loc azi, iar Golden Blitz vine cu oferta.
O licitatie de peste 15 milioane de euro a fost anulata de catre Primaria Capitalei in baza unor motive inventate, dupa ce s-a constatat ca firma Euroconstruct Trading ’98, apartinand grupului de la Golden Blitz, a iesit pe locul doi. Licitatia a fost reluata, dar in conditii noi de participare, care i-au scos din cursa pe castigatorii initiali. Modificarea a constat in majorarea cifrei de afaceri necesare de la 12 la 200 milioane de lei. Astazi au loc depunerea si deschiderea ofertelor in noile conditii. Firma Euroconstruct indeplineste noile conditii de participare si va depune azi o oferta.
Primaria Capitalei, prin Directia de achizitii, concesionari si contracte, a demarat la sfirsitul anului trecut organizarea unei licitatii pentru construirea unui pod peste calea ferata din cartierul Pipera. Obiectivul s-a numit „Supralargire Soseaua Pipera (Floreasca-CF Bucuresti-Constanta)“. Caietul de sarcini a fost cumparat de mai multe firme, dar in finala au ramas doar trei asocieri de firme: Euroconstruct Trading ’98 & Search Corporation, Alpine Mayreder & Drum Proiect si SCT Bucuresti & Drum Art & Expert Proiect. Dupa depunerea tuturor documentelor, singurele criterii de departajare au ramas cele referitoare la oferta cea mai buna de pret si la perioada de executie cea mai scurta.
In urma ofertelor depuse de catre cele trei firme, licitatia ar fi trebuit sa fie cistigata de catre SCT Bucuresti & Drum Art & Expert Proiect, care au oferit cel mai bun pret, aproximativ 15 milioane de euro, si cea mai scurta perioada de executie, 24 de luni. Pe locul doi au iesit Euroconstruct & Search Corporation, care au oferit un pret de aproape 17,5 milioane de lei si o perioada de executie de 27 de luni. In loc sa declare castigatoare prima asociere de firme, care a oferit un pret mai bun cu 2,5 milioane de euro si o perioada de executie mai mica cu trei luni decat firmele de pe locul 2, Primaria Capitalei a hotarit sa anuleze licitatia. Comisia care s-a ocupat de licitatie si-a motivat decizia spunand ca a uitat sa treaca in documentatia de atribuire o cerinta referitoare la experienta similara in astfel de lucrari. „Prezenta licitatie vizeaza realizarea unui obiectiv de investitii de importanta vitala pentru imbunatatirea traficului din Bucuresti, care consta in realizarea unui pasaj rutier suprateran in zona de nord a orasului in lungime de peste 300 de metri, fapt ce necesita din partea executantului experienta desavirsita si probata in domeniu“, a explicat comisia in decizia de anulare.
Cerinta lipsa, in baza careia comisia Primariei Capitalei a anulat licitatia, exista in documentatia de atribuire, la pagina 7. La capitolul IV.4 din documentatia de atribuire, care se refera la Capacitatea tehnica si resurse, se spune clar: „Se va prezenta fisa de informatii privind experienta similara, pentru contracte similare indeplinite si finalizate in decursul anilor 2001-2005. Se solicita indeplinirea si finalizarea cu succes in ultimii cinci ani a unuia sau maximum trei contracte de «lucrari de natura similara» cu o valoare cumulata a contractelor de minimum 9.000.000 RON“. Intrebati cum explica anularea acestei licitatii, reprezentantii Primariei Capitalei ne-au raspuns prin Biroul de presa ca „licitatia a fost anulata ca urmare a constatarii lipsei din documentatia de atribuire a criteriului privind experienta in domeniul executarii de poduri“. Dupa ce li s-a explicat functionarilor de la Primaria Capitalei ca aceasta cerinta exista in documentatia de atribuire, Florentina Constantinescu, directoarea directiei care a organizat licitatia, ne-a declarat: „Am constatat dupa deschiderea ofertelor ca nu era trecuta in documentatia de atribuire cerinta privind experienta similara. Nu inteleg de ce.
In documentatia de atribuire exista o cerinta referitoare la lucrari de natura similara, dar nu se face referire expresa la poduri. De aceea am decis sa anulam licitatia si sa o reorganizam“. Cu alte cuvinte, directoarea de la Primaria Capitalei sustine ca in documentatia de atribuire nu trebuia folosita expresia „lucrari de natura similara“, ci cuvintul „poduri“. Adica expresia „lucrari de natura similara“ folosita in cadrul unei licitatii care vizeaza construirea unui pod nu a fost utilizata corect, ci trebuia folosit direct cuvantul „pod“. Directoarea de la primarie este contrazisa chiar de catre documentatia de atribuire, unde la pagina 7, capitolul IV.4, se precizeaza: „Valoarea contractului de proiectare drumuri si poduri (cod CPSA 7420.34) trebuie sa fie de 430.000 RON“.
Intrebat cum explica anularea acestei licitatii, Dragos Burlan, manager general la Drum Art, ne-a declarat: „Eu stiu ca am depus toate documentele cerute de caietul de sarcini si ca am indeplinit toate conditiile. Referitor la acea cerinta, privind experienta similara, ei ne-au cerut maximum trei contracte, iar noi le-am depus la dosar cinci executii de poduri, din care una era de o suma mult mai mare decat pretul acestei licitatii. Daca ne uitam pe site-ul Primariei Capitalei si vedem cate contracte a incheiat Euroconstruct cu aceasta institutie in ultimii trei ani, atunci nu mai e nevoie de alte explicatii“.
Pentru reluarea licitatiei, Primaria Capitalei a modificat fundamental conditiile de participare, cerand o cifra de afaceri medie de aproape 17 ori mai mare decat cifra initiala. „Conditia initiala era ca firmele candidate sa aiba o cifra de afaceri medie pe ultimii trei ani de 12 milioane RON. Noi am depus documente pentru o cifra de afaceri de 70 milioane RON. La reluarea licitatiei ni s-a cerut o cifra de afaceri de 200 milioane RON, conditie pe care nu o putem indeplini“, ne-a declarat Dragos Burlan, de la Drum Art.
Dan Besciu, reprezentantul Euroconstruct in aceasta licitatie, ne-a declarat ieri ca i se pare normal ca licitatia initiala sa fie anulata, deoarece trebuia neaparat trecut cuvantul „pod“. Intrebat in legatura cu marirea cifrei de afaceri, Besciu a precizat: „Firma noastra indeplineste si singura aceasta conditie privind cifra de afaceri. Maine, totusi, o sa participam la licitatie alaturi de alte firme straine“.
Intrebat cum comenteaza conditiile de desfasurare a acestei licitatii, primarul Adriean Videanu ne-a declarat: „A fost o eroare trecuta in documentatia initiala. Supralargirea contine si un pasaj, de aceea a fost reluata licitatia“. In legatura cu marirea cifrei de afaceri de 17 ori, Videanu a precizat: „E firesc. Nu e un drum oarecare. E un pod si sunt conditii speciale. Nu e un simplu drum“.
Euroconstruct, contracte banoase cu Primaria Capitalei
In ultimii ani, firma Euroconstruct Trading ’98 SRL a primit numeroase contracte de la Primaria Capitalei, incepind cu mandatul lui Traian Basescu si continuand cu mandatul actualului primar, Adriean Videanu. In urma cu doi ani, Consiliul General al Primariei Capitalei a concesionat 20 de strazi principale din Bucuresti firmei oamenilor de afaceri Dan Besciu si Sorin Vulpescu, fosti parteneri de afaceri ai lui Dorin Cocos si patronii restaurantului Golden Blitz, unde presedintele Traian Basescu mergea des. Contractul incheiat cu Primaria Capitalei e pe o perioada de cinci ani, timp in care Euroconstruct s-a angajat sa intretina suprafata carosabila, trotuarele, marcajele si mobilierul stradal. Din acest contract, Euroconstruct va incasa, impreuna cu alte cinci firme, intre 570 si 700 de miliarde de lei vechi.

George Lacatus
Cotidianul marti 21 august, 2007 http://www.cotidianul.ro

Tara lui "merge si asa"

Indolenta, micile furaciuni, chiulul, improvizatia si carcotelile au facut din "romanul descurcaret" o specie apreciata din comunism si pana azi.
Te trezesti dimineata si vezi ca n-ai apa calda. Nu-i nimic, mergi si nespalat la serviciu. Autobuzul intarzie sa apara, iar cand vin cate doua, sunt pline-ochi.
Te urci la inghesuiala si nu mai taxezi biletul, ca n-ai tu ghinionul sa te prinda controlul. La serviciu incepi programul cu o cafea si o barfa, ca oricum nu plange productia.
Cand iti cere sefu’ socoteala, ii servesti scuza cu „nu s-a putut din cauze obiective”, iar la pranz te invoiesti o ora, ca ai de rezolvat urgent o problema de familie.
Ora se lungeste la trei, tot din cauze obiective: trafic aglomerat, cozi la ghisee si, in final, cand ajungi din nou la „scarbiciu”, constati ca te incearca o lene, cauzata probabil de faptul ca n-ai mancat. Asa iti aduci aminte ce salariu mic ai si cum te spetesti tu muncind pentru patronul care nu se gandeste la familia ta, la ratele pe care le ai si la stresul in care te tine, ci numai la cum sa prospere el.
Sictirul creste direct proportional cu ora inaintata a programului si te gandesti sa pleci si tu mai devreme, ca tot ai avut o zi de rahat. In tara asta oricum nu poti sa faci nimic, ca nu esti apreciat, asa ca te lasi pagubas si pleci acasa.
Ne descurcam
Scenariul e real, tot romanul il traieste, indiferent de locul de munca, si se inscrie in eticheta pe care o acceptam fatalist, de la vladica la opinca: „Las’ ca merge si asa !”. Acceptam serviciile proaste ale altora, dar nici noi nu ne spetim cu profesionalismul, asa ca ne balacim colectiv intr-o indolenta ridicata la rang de brand national.
Indolenta e un dat balcanic, spun sociologii, dar in ultimul secol romanii au rafinat-o la cote nebanuite. La „merge si asa” ne-a impins si comunismul, care ne-a obligat sa gasim solutii nastrusnice pentru diversele lipsuri, sa furam din avutul tuturor pentru micile nevoi personale sau sa ne facem ca muncim asa cum si ei se faceau ca ne plateau.
Daca, inainte de ‘89, spiritul descurcaret al romanului a triumfat in constiinta colectiva, ca o calitate indispensabila supravietuirii, azi a devenit spot publicitar sau e confiscat in scopuri electorale.
Balcanism si comunism
„Suntem latini si balcanici. Dar faptul ca ne adaptam la orice, nu respectam regulile tine si de o cultura de supravietuire care ne-a guvernat in comunism, cand faceam acasa cascaval, ciocolata, orice, chiar daca nu erau bune, dar mergea si asa, pentru ca nu le gaseai in alta parte”, explica sociologul Alfred Bulai.
El spune ca in comunism era o mandrie sa te descurci din nimic, sa-ti faci piese de masina la scularie, sa-ti inchizi balconul cu cornier furat de la santier sau sa zici ca ai TV color punand un geam colorat in fata celui alb-negru.
„In sanatate, tot romanul e medic, de la farmacist pana la vecina de la trei - era o nevoie la care te impingea sistemul. E mai grav ca aceasta „descurcareala” e valorizata si acum.
Comportamentul de supravietuitor al romanului triumfa asupra normelor si regulilor ce ar trebui respectate in orice societate normala. Din pacate, cultura nu se schimba in ani, ci in generatii. E greu de spus cand si daca se va schimba ceva in sensul asta. Depinde mult si de modul cum functioneaza institutiile statului”, conchide Bulai.
Unde sunt autoritatile
Pai, tot in Balcani, ca si contribuabilul. „Amenzi exista, dar aplicarea lor e prost facuta. Suntem in Balcani aicea, mai primesti un telefon, mai lasa-l pe ala etc.”, scuza mecanismul viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu.
Mircea Geoana, presedintele PSD, a confiscat sintagma „merge si asa” in campania pentru suspendarea presedintelui Basescu, cand spunea ca a sosit vremea sa iesim din „zodia” asta. Acum, Geoana vede lucrurile mai optimist privind spre zona privata a societatii.
„Sunt categoric in Romania zone in care lucrurile s-au schimbat.
De exemplu, in zona corporatiilor care aduc de afara reguli si stimulente, si coercitiune. In politica insa suntem in continuare in zodia lui „merge si asa” si, din pacate, asta se reflecta in birocratia din institutiile publice. Aceasta e principala hiba a serviciilor publice de la noi si e un cerc vicios: functionarii sunt platiti prost si ofera servicii proaste, sunt coruptibili”, gaseste Geoana explicatia.
Inca 20 de ani
O parte dintre romani muncesc acum in strainatate. Revenirea lor in tara e una dintre solutiile vazute de liderul partidului de opozitie. „Brucan a zis 20 de ani, probabil e vorba de inca o generatie, de inca 20 de ani si de cele doua-trei milioane de romani care acum muncesc in strainatate si sunt obisnuiti cu regulile de acolo. Cand vor veni in tara, vor aduce cu ei acea mentalitate schimbata”, spera Geoana.
Murgeanu considera ca solutia pentru iesirea din criza indolentei e mixta. Trebuie sa vina si de la autoritati, dar si oamenii sa se schimbe. „Ca nici in Vest, unde sunt aia civilizati, nu s-au pus numai cu parul pe ei, le-a mai aratat si zaharelul din cand in cand. Si la noi, de exemplu, trebuie sa dai amenzi pentru parcat ilegal, dar trebuie sa le dai si alternative unde sa parcheze. Dar si patronii ar trebui sa mai mareasca salariile si sa nu se multumeasca sa angajeze te miri ce Dorei, pe bani putini, care fac treaba de mantuiala”, pune Murgeanu degetul pe rana.
Meserii considerate sub demnitatea romanilor
Virgil Cucliciu patroneaza Institutul SETAR de pregatire in transporturi rutiere si admite ca stam catastrofal la capitolul reglementari in transporturi. „De asta avem accidente, morti pe sosele si cazuri tragice precum Mihailesti. La noi, legile se creeaza in functie de cati bani si-au propus cei din conducere sa faca”, acuza Cucliciu.
El nu crede ca e vreun roman care sa vrea sa fie corect, si nici autoritati interesate sa aplice legi ferme: „Daca merge si altfel, oricine va alege calea cea mai usoara care te face sa castigi azi si sa mori maine. La noi nu se doreste sa faci legi clare pentru ca nu mai poti castiga bani negri”.
Adrian Gurzau, patron de firme de curatenie la Cluj, spulbera mitul seriozitatii ardelenilor: „Si la noi „merge si asa” e o problema de mentalitate, instituita de regimul comunist, cand toata lumea fuserea treaba ca sa poata raporta pe hartie ca a depasit planul”.
Gurzau spune ca, in servicii, superficialitatea e maxima, generata de mentalitatea ca anumite meserii sunt sub demnitatea celui chemat sa le presteze: „Daca mergi in orice restaurant din Romania vei observa ca serviciile sunt foarte proaste, dar preturile aberant de mari. Si asta nejustificat, in conditiile in care 99% dintre restaurante sunt private, iar lucratorii sunt tineri si ar trebui sa aiba alta mentalitate.
Fiecare considera ca ceea ce face el e sub demnitatea lui. Cum sa fie chelner ?! Desi nici sa fie chelner nu e bun. Dar stie sa astepte spaga”.
Vanzarea casoletei la pret de snitel
Andrei Bacanu are o firma de alimentatie publica. Se plange ca nu gaseste forta de munca: „Oamenii sunt inceti, dar vor si luna de pe cer. Si pana nu pun gheara nu se lasa. E un hobby furatul. Nu-i intereseaza ca la mijloc nu sunt banii lor, ca patronul ala a facut o investitie ca sa-i dea si lui de lucru”.
Bacanu are experienta Germaniei, unde salariatul are rabdare sa creasca odata cu firma: „Acolo simti oamenii ca sunt atasati de firma, de locul de munca, ei simt ca patronul face astfel incat sa-i fie si lui bine, si exista mentalitatea asta a muncii, ca daca nu pui osul la treaba ajungi pe drumuri, pentru ca da firma faliment”.
Daca salariatul e indolent, si clientul e suspicios, zice Bacanu: „Am incercat sa cantaresc casoleta din plastic inainte, ca sa nu le vand oamenilor casoleta la pret de snitel. Si au devenit suspiciosi, nervosi ca dureaza etc. Si atunci, daca nu au vrut, le-am vandut-o la pret de snitel”. Solutia vazuta de Bacanu ? „Sa fii integru, sa ai vointa. Dar mai sunati-ma peste vreo 300 de ani, ca sa vedem daca s-a schimbat ceva”.
Cei buni au plecat
Dorel, celebrul personaj de spot publicitar, a devenit emblematic pentru toate accidentele ce se petrec in constructii. Dorel e invatat de colegi cum se lucreaza si, in final, se electrocuteaza.
In realitate, Dorel nu accepta sfaturi pentru ca are impresia ca le stie pe toate. Cristian Stoicescu, un patron de firma de constructii care din 2000 lucreaza numai cu bulgari, explica de ce s-a saturat de angajatii romani: „Nu sunt perseverenti, numai ei au dreptate, gasesc mereu solutii sa chiuleasca, indiferent cu cat ar fi platiti, sunt carcotasi, comenteaza, sunt vesnic nemultumiti”.
Stoicescu a ucenicit sase ani, dupa facultate, pe santierele din Austria, unde a invatat cu ce se mananca meseria si a revenit in tara ca sa faca bani acasa.
„La inceput am lucrat numai cu romani, pe vremea aceea inca nu plecasera toti cei buni afara. Acum au ramas numai ciurucurile. Pe bulgari i-am descoperit in 1999-2000, cand am lucrat la Hotelul Marriott. Am incredere in ei ca muncesc si sunt seriosi, nu trebuie sa-i supraveghez. Daca trimiti o echipa de romani, din patru oameni, al cincilea trebuie sa fie vataful, care sa-i supravegheze sa nu fure, sa nu bea, sa nu doarma pe saci”, se plange Stoicescu.
Patronul nu vrea sa generalizeze cu calitatile bulgarilor. „Cred ca eu am descoperit un filon bun. Sunt toti din acelasi sat si garanteaza unii pentru altii. Insa la romani pot sa generalizez, pentru ca am lucrat cu oameni din toate zonele. Din Fagaras, din Moldova (aia sunt mai buni, dar pana dau de alcool), oltenii sunt guralivi, ardelenii fac chefuri multe si galagioase, aia din Bolintin - numai faima a mai ramas de ei, dar nu se bazeaza pe nimic.
Toti au probleme, alcoolul, familia, nevasta, proprietarul care-l da afara. Vin la tine si te santajeaza: „Sefu’, rezolva-ma ca nu mai vin la serviciu !” Si tu ce faci ? Ca ai contracte semnate, termenele de executie de respectat, iar toate astea influenteaza calitatea lucrarii”.
Stoicescu e sceptic ca va apuca vreo schimbare de mentalitate, desi are numai 40 de ani. Pentru ca romanul nu vrea sa invete: „Zic ca se pricep la toate, dar, de fapt, nu se pricep la nimic bine. A venit un neamt pe santier sa le explice cum se lucreaza cu un glet nou. El le arata, si ei faceau misto, nu erau atenti, faceau glume, isi dadeau coate, ca „haide, dom’le, ca nu ne invata asta pe noi”. Asta e romanul !”.
C-asa-i romanul
„Evenimentul zilei” continua campania in care va dezvaluie profilul de european al romanului, marcat de cutume mioritice: nu ne spalam prea des, avem carii si paduchi, dar uitam de toate cand la carciuma din colt suta de votca e 1,50 lei. Romanii nu exceleaza nici la capitolul munca sustinuta. Indolenta e o boala balcanica, stimulata de comunism, dar perpetuata cu succes si in UE.

Dollores Benezic
Evenimentul zilei marti 21 august, 2007 http://www.evz.ro

Buimacii din varf

Agenda reala a tarii e incarcata cu un intreg pachet de evenimente si actiuni de majora insemnatate. Sunt obligatorii alegerile europarlamentare, se apropie cele locale si, pe fondul disputelor privind votul uninominal, cele parlamentare. Va fi si summit-ul NATO. Ca nota generala, atat Puterea, cat si Opozitia s-ar cuveni sa se dezmeticeasca si sa-si dea seama ca au trecut opt luni si efectele pozitive ale aderarii nu se vad. Dimpotriva, pana acum suntem buni doar de plata cotizatiei la UE, pentru ca nu avansam proiecte finantabile. In acest timp, oare care-i avanscena politica si guvernamentala ? Care-s prioritatile ce inunda micile ecrane ? Premierul Tariceanu a convocat, ca presedinte al PNL, o sedinta de partid de guvernamant, avand la punctul 1 data europarlamentarelor si a iesit apoi la tv sa anunte ca ar fi vorba de sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, dar ca se va mai consulta cu partidele. Consultare la care Geoana a zis ca nu se duce, intrucat e ocupat sa-si puna pijamaua si periuta de dinti in valijoara, marti urmand sa inceapa a bantui prin Ardeal.
Ca intr-o farsa ieftina, parlamentarii juristi au anuntat ca-si sacrifica vreo patru zile de vacanta, sa rafistoleze 35 de proiecte de legi, operatiune pe care trebuia sa o fi facut cand erau in sesiune. In Covasna, balciul panourilor. In rest, in Capitala, evenimente pe potriva derizoriului de la varf. Sectorul 1 e inundat de gunoaie aruncate subversiv de repudiata REBU, zice primarul Chiliman. Floraresele chiraie si-s gata de paruiala cu Negoita si Videanu. Vanghelie, ziua-si-atacul, descopera ca Videanu a mai trantit un teren, iar acuzatul zice impasibil ca nu se coboara sa-i raspunda decat 'la trebunal, monser'. Vai de ea de tara, vai de ea de Capitala !

Petru Calapodescu
Libertatea marti 21 august, 2007 http://www.libertatea.ro

PSD - de la firescul de ieri la firescul de azi

PSD este considerat partidul cel mai mare din Romania. Pe buna dreptate: are cea mai vasta retea in teritoriu, cei mai multi membri, cei mai multi parlamentari si, a fost infrant in confruntari electorale generale numai de coalitii de partide.
In ultimii ani, aceasta grandoare nu a putut produce mai mult decat un balci provincial. Partidul temut si comunistoid din anii dlui Iliescu a devenit partidul performant si corupt din anii dlui Nastase, pentru ca acum sa fie un fel de paiata gigantica, din care curg paiele pe la cusaturi. PSD este partidul-spectacol al ultimilor ani. Un spectacol balzacian, in care ies in prim-plan caracterele, umorile si psihologiile, in vreme ce ideile si imaginatia stau cuminti, in umbra. Imensul PSD este, acum, o mare resursa de psihologie si un munte de steril in plan intelectual. E mai mult natura decat cultura. Si, de aceea, are savoarea lui.
De cand cu motiunea de cenzura, liderii PSD sustin teoria firescului. Ultimul este inegalabilul domn Marian Vanghelie. Cu hazu-i nebun, primarul de la 5 a produs, pentru a mia oara, vorbe memorabile: „Exista o cutuma internationala, in toata Europa, ca presedintele partidului care a castigat alegerile sa devina premier.
Daca PSD a castigat alegerile, si le-a castigat, este firesc ca Mircea Geoana sa fie prim-ministru... Este un lucru firesc si o cutuma normala, se intampla in toata Europa“. Cutuma normala si internationala care se intampla in toata Europa merita un loc printre panseurile de aur ale politicii noastre post-decembriste ! Dar dl Vanghelie nu e singur in aceasta comedioara bulevardiera.
Dl Geoana insusi a ajuns sa fie personajul principal. Asumarea dorintei de a conduce Guvernul - gest cu atat mai ridicol cu cat s-a vrut foarte masculin - a produs in ziare de orientari cat se poate de diferite aceeasi reactie: un zambet. Cum de a ajuns dl Geoana sa nu fie luat in serios, este treaba domniei sale. Probabil ca niciodata nu o sa inteleaga. Cum de a ajuns PSD sa aiba acest presedinte, e treaba membrilor acestui partid. E posibil ca lor sa le placa.
Insa cum de poate ajunge dl Geoana prim-ministru, asta e treaba noastra, a tuturor.
Tipul de om politic care e dl Geoana se vede cel mai clar in relatia sa cu „inventatorii“ sai: dnii Iliescu si Nastase. Atat fata de unul, cat si fata de celalalt, dl Geoana a mers lin de la linguseli gretoase la sarcasm si apoi, iarasi, la temenele si, din nou, la ironie muscatoare. Cum nu era autentic in admiratie, nu era nici in contestare. Problema dlui Geoana este tocmai aceasta: firescul. Nu il stie, nu il are, nici macar nu il poate mima. De aceea acum, cand il profeseaza, starneste ceea ce se vede.
Nu inteleg, evident, de ce e „firesc“ ca dl Geoana sa fie premier acum si nu era la fel de firesc acum cateva luni, cand guvernul Tariceanu i s-a dezmembrat. Si atunci exista argumentul - subred, dupa Constitutie - ca partidul care castiga alegerile pune primul-ministru. Totusi, PSD nu a facut 50% si, in competitie cu Alianta D.A., PSD nu a castigat alegerile, caci PSD nu avea o alianta juridic formalizata cu PUR. Stiu ca si dl Basescu a spus, la un moment dat, ca PSD a castigat alegerile. A gresit atunci, orbit de furia sa impotriva dlui Tariceanu. Oricum, forta de azi a PSD sta intr-un singur lucru: numarul de parlamentari. Adica in chiar mostenirea lasata de dl Nastase. Firescul caricatural de azi se origineaza, de fapt, in firescul lugubru de ieri. Si de aceea, desi zambesc impreuna cu toata suflarea la gandul ca dl Geoana vrea sa se instaleze la Palatul Victoria, sunt, totusi, ingrijorat.

Sever Voinescu
Cotidianul marti 21 august, 2007 http://www.cotidianul.ro