vineri, august 24, 2007
Elena Udrea de la miezul noptii
Presedintia si SPP refuza sa explice care a fost scopul si durata vizitei facute de Elena Udrea la Palatul Cotroceni, marti, dupa miezul noptii.
Administratia Prezidentiala si Serviciul de Protectie si Paza nu au oferit, pana ieri seara, explicatii despre ultima descindere, de marti seara, la sediul Administratiei Prezidentiale, a Elenei Udrea. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, Elena Udrea intra foarte des in sediul Administratiei Prezidentiale, dupa ce si-a dat demisia din functia de sef al Cancelariei Prezidentiale, in urma cu doi ani de zile. Sursele amintite sustin ca pana in primavara ea si-a pastrat chiar si biroul din vecinatatea cabinetului presedintelui Traian Basescu.
Marti noaptea, Elena Udrea a intrat pe portile Palatului Cotroceni si a iesit dupa aproximativ o ora si jumatate, in jurul orei doua, dupa cum a dezvaluit Jurnalul National. Ziarul amintit relateaza ca fosta sefa a Cancelariei Prezidentiale a intrat pe portile Cotrocenilor cu Mercedesul ei negru inmatriculat B-25023. O alta descindere suprinsa de presa a Elenei Udrea a avut loc acum doua saptamani, pe care ea, atunci, a recunoscut-o. Intrebata despre vizita nocturna de marti, Elena Udrea a raspuns sec: “Nu comentez”.
Ziarul nostru a intrebat, fara a primi vreun raspuns, atat Administratia Prezidentiala, cat si SPP in ce baza Elena Udrea are acces, mai ales cu masina, in Palatul Cotroceni, pe poarta rezervata demnitarilor. Accesul in sediul Administratiei Prezidentiale este strict limitat pentru persoane, iar pentru autovehicule este unul de-a dreptul draconic. Pentru ca o persoana sa aiba acces in Palatul Cotroceni trebuie sa fie ori angajata a institutiei, ori a personalului de paza, ori ziarist acreditat, ori invitata de un consilier. Daca pentru categoriile de angajati accesul se face pe baza legitimatiei de serviciu, pentru vizitatori trebuie sa existe o invitatie speciala, scrisa pe un formular cu regim special. La intrarea in Palat, dupa verificarea actelor de identitate, dupa cea antitero corporala si a bagajelor, persoana invitata este insotita si la sosire si la plecare de un angajat al Administratiei Prezidentiale. Pe durata accesului in Palat, invitatului ii sint retinute la punctul de acces actele de identitate. Regimul accesului vehiculelor este unul draconic: au acces cele oficiale, ale unei categorii restrinse de invitati – de obicei demnitari sau sefi de institutii publice – sau ale unora dintre angajati, de obicei consilieri prezidentiali. Dupa datele de pana acum, Udrea nu s-a supus nici uneia dintre aceste proceduri.
Cristian Oprea
Cotidianul 24 august, 2007 http://www.cotidianul.ro
Udrea prezice guvern pe placul lui Basescu
-- In incercarea de a impinge PSD in bratele PNL pentru formarea noului guvern, Palatul Cotroceni o reactiveaza pe Elena Udrea.
Invitata miercuri la o emisiune la Realitatea TV, Udrea a facut predictii in legatura cu „un guvern Tariceanu III” in formula PNL-PSD.
Cu o seara inainte, fosta sefa a cancelariei prezidentiale era surprinsa intrand la Palatul Cotroceni dupa miezul noptii. Potrivit unor surse apropiate presedintiei, vizitele sale neoficiale la Cotroceni s-au inmultit dupa plecarea Adrianei Saftoiu din staff-ul prezidential.
„A existat o discutie ieri (marti - n.r.) intre domnul Tariceanu si domnul Vacaroiu si nu m-ar mira ca, in urma acestei discutii, guvernul Tariceanu III sa aiba ministri social-democrati”, a comentat Udrea la Realitatea TV.
Ea a precizat insa ca varianta pe care o ia „foarte serios” in calcul, a unui program de guvernare cu „componente social-democrate”, nu ii exclude pe liberali.
Vacaroiu nu a negociat ministrii
Potrivit unor surse oficiale, un guvern Tariceanu III PNL-PSD-UDMR este varianta cea mai convenabila pentru presedintele Basescu, si ca „sac de box” si pentru a plasa PD clar in opozitie inaintea alegerilor.
Seful statului a fost insa sfatuit, sustin sursele citate, sa nu intervina in discutiile privind urmarile unei motiuni de cenzura, cu atat mai mult dupa ce consilierii prezidentiali au fost criticati de PSD si PNL dupa comentariile privind sansele minime ale lui Mircea Geoana de a ajunge premier.
Atat liberalii, cat si social-democratii au infirmat ca ar fi avut loc deja astfel de negocieri, dar nu au exclus discutii in perioada urmatoare. Impartirea portofoliilor la intalnirea Vacaroiu-Tariceanu este insa exclusa, spune seful de cabinet al lui Nicolae Vacaroiu, Andrei Alexandru. Potrivit acestuia, subiectul discutiei de marti a fost privatizarea Daewoo Automobile Craiova.
Anca Simina
Evanimentul zilei vineri 24 august, 2007 http://www.evz.ro
Seninatatea minciunii
"Realitatea TV" a difuzat ieri in cadrul "Stirilor" un reportaj despre demolarea unei fabrici din nu mai tin minte ce oras. Era un praf de nu se vedea om cu persoana. Pe buna dreptate, locuitorii zonei se plangeau ca nu mai pot deschide ferestrele caselor, ca nu mai pot respira etc. De buna credinta, reporterii l-au intervievat si pe responsabilul demolarii. Cu o seninatate aiuritoare, acesta (care si el abia se zarea din praf) declara ca a luat toate masurile, ca totul e in ordine, ca nu e praf. "Cum nu e ?!" - s-a uimit reportera. "Da - a recunoscut cu aceeasi seninatate responsabilul - e putin praf". (Colac peste pupaza, demolatorii n-aveau nici autorizatie de la Politie). Intreb si eu retoric, ca prostu': se va lua vreo masura impotriva mincinosului ?
Un exemplu si mai concludent, de ieri, din ZIUA. Iata cum raspunde intrebarilor reporterului nostru directoarea Loteriei Romane, usor senzuala doamna Liliana Ghervasuc (redau, pentru inestimabila lui valoare teoretica si practica, un fragment din dialog): "Dar nu este putin ciudat ca dvs. aveti o relatie chiar cu presedintele bancii la care doriti sa mutati conturile (Loteriei Nationale, n.m.) ?" "Dvs. - raspunde fara sa clipeasca dna Liliana - sunteti prost informat, eu tocmai m-am casatorit, astazi am primit inelul, in septembrie ma marit cu Nelu Minca si nas o sa-mi fie Dan Voiculescu". (Nota mea: observati sarabanda timpurilor verbale: "m-am casatorit", "azi am primit inelul", "in septembrie ma marit"; parc-am fi intr-un roman de Faulkner). Continua reporterul: "Deci nu mai sunteti cu domnul Bogza ?" "N-am fost niciodata". "Cum nu ati fost niciodata ? Sunt poze in care va sarutati cu el". "Ma plimbam pe strada" (!!!) Acuma, din doua una: ori dna Liliana minte de stinge Loteria, ori nu minte si dl Bogza, fara s-o cunoasca niciodata, a agresat-o sexual pe strada, iar dna ar fi trebuit sa-l reclame la Politie sau sa-i dea cu poseta-n cap, ca despre sarutat, ca-n bancul cu batranul clochard din Cismigiu, nici nu poate fi vorba.
Ioan Grosan
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Un exemplu si mai concludent, de ieri, din ZIUA. Iata cum raspunde intrebarilor reporterului nostru directoarea Loteriei Romane, usor senzuala doamna Liliana Ghervasuc (redau, pentru inestimabila lui valoare teoretica si practica, un fragment din dialog): "Dar nu este putin ciudat ca dvs. aveti o relatie chiar cu presedintele bancii la care doriti sa mutati conturile (Loteriei Nationale, n.m.) ?" "Dvs. - raspunde fara sa clipeasca dna Liliana - sunteti prost informat, eu tocmai m-am casatorit, astazi am primit inelul, in septembrie ma marit cu Nelu Minca si nas o sa-mi fie Dan Voiculescu". (Nota mea: observati sarabanda timpurilor verbale: "m-am casatorit", "azi am primit inelul", "in septembrie ma marit"; parc-am fi intr-un roman de Faulkner). Continua reporterul: "Deci nu mai sunteti cu domnul Bogza ?" "N-am fost niciodata". "Cum nu ati fost niciodata ? Sunt poze in care va sarutati cu el". "Ma plimbam pe strada" (!!!) Acuma, din doua una: ori dna Liliana minte de stinge Loteria, ori nu minte si dl Bogza, fara s-o cunoasca niciodata, a agresat-o sexual pe strada, iar dna ar fi trebuit sa-l reclame la Politie sau sa-i dea cu poseta-n cap, ca despre sarutat, ca-n bancul cu batranul clochard din Cismigiu, nici nu poate fi vorba.
Ioan Grosan
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Sah la natiune
--"Pe tabla de sah au ramas doar nebunii, prefacandu-se ca joaca partitura tuturor celorlalte piese, dar gonind mereu cum stiu ei, in diagonala".
In baltirea caniculara de sfarsit de august, pata oarba a anului, in politica romaneasca nu se mai aude decat harsaitul usor al pieselor de sah pe esichier.
Ca in parcurile cu pensionari, piesele se muta ezitant, mana sovaie deasupra damei sau a pionului, chibitii fac grimase de aprobare sau dezaprobare, concentrati de parc-ar fi in joc insasi viata lor, pe cand, de fapt, e o partida de ageamii si viata e in alta parte...
Vremurile s-au schimbat, s-a intors foaia si, odata cu ea, si cutia de lemn pirogravat a politicii noastre.
Pan-acum cativa ani jucam table pe fata cealalta, zuruind zgomotos zarurile, pocnind pulurile unul peste altul, iar audienta racnea din toti bojocii. Minerii faceau poarta-n casa, poporul ameninta cu fuga din Egipt, zarurile masluite aduceau acelasi zambet larg la putere...
De cand ne-am civilizat si noi, preferam iezuitismul snob al tablei de sah. Pensionarii sunt insa aceiasi, si mana lor, deprinsa la azvarlit perechea de maselute punctate, apuca gingasa coronita a regelui cu multa suspiciune.
Dar ce fel de sah o mai fi si asta care se joaca in politica noastra ? Aici, mandatarii diverselor segmente ale comunitatii, reuniti in parlament, nu ii mai reprezinta de mult pe cei care i-au trimis acolo. Migrand de la un partid la altul, dezicandu-se peste noapte de principii si promisiuni, oamenii nostri politici nu mai sunt piese de sah decat cu numele, caci in realitate sunt intersanjabili ca niste boabe de fasole intr-un tintar de doi bani.
Partidele politice, la randul lor, nu mai sunt albe sau negre, ci de diverse nuante de maroniu, ca sa nu spun altfel. In sfarsit, scopul nobil al acestui joc intr-o democratie, asigurarea binelui comun, e ignorat cu desavarsire. Jocul absurd din vasta cutie a Casei Poporului s-a autonomizat, se autogenereaza, si-a ajuns suficient siesi asemenea celui jucat de Alice in tara din oglinda.
Esichierul nu mai reprezinta la scara natiunea, ci e doar o bursa unde se fac si se desfac interese particulare, orgolii, vanitati.
Aliantele intre partide si numaratoarea de voturi si-au ajuns scop in sine. Fiecare partid vrea sa creasca, sa domine, sa intre la guvernare. Ca sa faca, ce ? Asta nu mai stie. Caci platforma sa politica e o hartie fara valoare, pozitionarea sa la dreapta, centru sau stanga n-are legatura cu segmentele sociale reprezentate, legatura sa cu lumea reala e nula.
Ce, sau pe cine reprezinta, de pilda, Partidul Democrat ? Daca nu raspundem cu ochii-nchisi „pe presedintele Basescu”, n-avem niciun alt raspuns. Desprins din FSN, condus odinioara de Petre Roman, intrat apoi pe orbita lui Basescu, democratii n-au nici personalitate, nici personalitati, nici macar cat PSD-ul.
El este azi preferatul electoratului nu pentru ca este cel mai bun partid, ci fiindca, nefacand nimic, n-a facut macar boacanele catastrofale ale celorlalte. Atata vreme cat Partidul Liberal a fost decent, eu il preferam cu mult democratilor in Alianta D.A. Macar avea un trecut extraordinar si niste oameni de valoare in randul lui.
Dar, in ultimele luni, liberalii au pierdut personalitatile (Stolojan, Valeriu Stoica, Mona Musca etc.) si s-au dedat unor practici fanariotice atat de fatise, ca azi nu-i mai crediteaza nimeni si au ajuns la mana marilor lor dusmani traditionali, social-democratii. PD-ul, in schimb, a stat in banca lui, n-a participat la puciul demiterii presedintelui, nu si-a pus poalele peste cap. Si uite-asa am ajuns sa preferam mediocritatea fada, care straluceste insa in comparatie cu mizeria si ticalosia din jur.
Sahistii de doi bani s-au adunat mai toti in clubul de pensionari al PSD-ului, unde dau simultane harsitii in rele Iliescu si Hrebenciuc, cei care-l agita pe Geoana deasupra estradei de teatru de papusi, pe cand, sub draperie, muta piesele unul contra celuilalt si ambii contra marionetei din varf.
Ca si PNL, si PSD-ul s-a aplecat pe-o rana si se duce incetisor la fund, dar maniacii sahului politic continua partida, si-o vor duce mai departe pana ce toate piesele au sa le alunece de pe tabla de sah. Cu carnetelul si creionul sau tocit, Iliescu ii demonstra deunazi lui Geoana ca motiunea sa n-are cum sa treaca, si ca daca, totusi, trece, va fi mai rau decat daca n-ar trece.
Si batranul comunist are dreptate, caci nici o combinatie posibila azi pe tintarul romanesc nu-i poate aduce la guvernare pe PSD-isti, iar daca ii va aduce, abia atunci ar fi dezastrul lor deplin. Asta i-ar mai lipsi azi PSD-ului: sa mai guverneze si tara, nefericitii, dupa toate nefacutele din ultimul timp.
Celelalte partide sunt ca si cum n-ar fi. Ungurii s-au spart in doua, radicalii si inca-si-mai-radicalii, PRM-ul a fost mereu spart in doua in insasi persoana liderului sau charismatic, PC-ul a jucat mereu sah la perete, iar Partidul Noii Generatii, adica Becali upgraded by Dan Pavel, n-a trecut niciodata de turca(na) stramoseasca.
Caci sahul nostru este un sah original, adaptat specificului romanesc, cu regele si regina alungati din tara, cu caii impuscati pe sant de comunisti, cu turele parasite si neispravite, cu pionii asteptand marirea pensiilor. Pe tabla de sah au ramas doar nebunii, prefacandu-se ca joaca partitura tuturor celorlalte piese, dar gonind mereu cum stiu ei, in diagonala.
Intre timp, bagatele ca alegerile europarlamentare, votul uninominal sau Legea lustratiei, ca sa nu mai vorbim despre nevoile de zi cu zi ale comunitatii, sunt lasate de izbeliste, ca doar n-au intrat zilele-n sac. De fapt, ma ia groaza cand ma gandesc pe cine vom mai trimite si la Bruxelles sa ne reprezinte tara. Caci tot dintre ei au sa fie, personalitatile accentuate din PSD, PRM, PC, vizibili ca bomboana pe coliva, daca nu cumva nefericitii europeni se vor pomeni in plusul albastru din stal cu voievodul Gigi Becali insusi...
Mircea Cartarescu
Evanimentul zilei vineri 24 august, 2007 http://www.evz.ro
In baltirea caniculara de sfarsit de august, pata oarba a anului, in politica romaneasca nu se mai aude decat harsaitul usor al pieselor de sah pe esichier.
Ca in parcurile cu pensionari, piesele se muta ezitant, mana sovaie deasupra damei sau a pionului, chibitii fac grimase de aprobare sau dezaprobare, concentrati de parc-ar fi in joc insasi viata lor, pe cand, de fapt, e o partida de ageamii si viata e in alta parte...
Vremurile s-au schimbat, s-a intors foaia si, odata cu ea, si cutia de lemn pirogravat a politicii noastre.
Pan-acum cativa ani jucam table pe fata cealalta, zuruind zgomotos zarurile, pocnind pulurile unul peste altul, iar audienta racnea din toti bojocii. Minerii faceau poarta-n casa, poporul ameninta cu fuga din Egipt, zarurile masluite aduceau acelasi zambet larg la putere...
De cand ne-am civilizat si noi, preferam iezuitismul snob al tablei de sah. Pensionarii sunt insa aceiasi, si mana lor, deprinsa la azvarlit perechea de maselute punctate, apuca gingasa coronita a regelui cu multa suspiciune.
Dar ce fel de sah o mai fi si asta care se joaca in politica noastra ? Aici, mandatarii diverselor segmente ale comunitatii, reuniti in parlament, nu ii mai reprezinta de mult pe cei care i-au trimis acolo. Migrand de la un partid la altul, dezicandu-se peste noapte de principii si promisiuni, oamenii nostri politici nu mai sunt piese de sah decat cu numele, caci in realitate sunt intersanjabili ca niste boabe de fasole intr-un tintar de doi bani.
Partidele politice, la randul lor, nu mai sunt albe sau negre, ci de diverse nuante de maroniu, ca sa nu spun altfel. In sfarsit, scopul nobil al acestui joc intr-o democratie, asigurarea binelui comun, e ignorat cu desavarsire. Jocul absurd din vasta cutie a Casei Poporului s-a autonomizat, se autogenereaza, si-a ajuns suficient siesi asemenea celui jucat de Alice in tara din oglinda.
Esichierul nu mai reprezinta la scara natiunea, ci e doar o bursa unde se fac si se desfac interese particulare, orgolii, vanitati.
Aliantele intre partide si numaratoarea de voturi si-au ajuns scop in sine. Fiecare partid vrea sa creasca, sa domine, sa intre la guvernare. Ca sa faca, ce ? Asta nu mai stie. Caci platforma sa politica e o hartie fara valoare, pozitionarea sa la dreapta, centru sau stanga n-are legatura cu segmentele sociale reprezentate, legatura sa cu lumea reala e nula.
Ce, sau pe cine reprezinta, de pilda, Partidul Democrat ? Daca nu raspundem cu ochii-nchisi „pe presedintele Basescu”, n-avem niciun alt raspuns. Desprins din FSN, condus odinioara de Petre Roman, intrat apoi pe orbita lui Basescu, democratii n-au nici personalitate, nici personalitati, nici macar cat PSD-ul.
El este azi preferatul electoratului nu pentru ca este cel mai bun partid, ci fiindca, nefacand nimic, n-a facut macar boacanele catastrofale ale celorlalte. Atata vreme cat Partidul Liberal a fost decent, eu il preferam cu mult democratilor in Alianta D.A. Macar avea un trecut extraordinar si niste oameni de valoare in randul lui.
Dar, in ultimele luni, liberalii au pierdut personalitatile (Stolojan, Valeriu Stoica, Mona Musca etc.) si s-au dedat unor practici fanariotice atat de fatise, ca azi nu-i mai crediteaza nimeni si au ajuns la mana marilor lor dusmani traditionali, social-democratii. PD-ul, in schimb, a stat in banca lui, n-a participat la puciul demiterii presedintelui, nu si-a pus poalele peste cap. Si uite-asa am ajuns sa preferam mediocritatea fada, care straluceste insa in comparatie cu mizeria si ticalosia din jur.
Sahistii de doi bani s-au adunat mai toti in clubul de pensionari al PSD-ului, unde dau simultane harsitii in rele Iliescu si Hrebenciuc, cei care-l agita pe Geoana deasupra estradei de teatru de papusi, pe cand, sub draperie, muta piesele unul contra celuilalt si ambii contra marionetei din varf.
Ca si PNL, si PSD-ul s-a aplecat pe-o rana si se duce incetisor la fund, dar maniacii sahului politic continua partida, si-o vor duce mai departe pana ce toate piesele au sa le alunece de pe tabla de sah. Cu carnetelul si creionul sau tocit, Iliescu ii demonstra deunazi lui Geoana ca motiunea sa n-are cum sa treaca, si ca daca, totusi, trece, va fi mai rau decat daca n-ar trece.
Si batranul comunist are dreptate, caci nici o combinatie posibila azi pe tintarul romanesc nu-i poate aduce la guvernare pe PSD-isti, iar daca ii va aduce, abia atunci ar fi dezastrul lor deplin. Asta i-ar mai lipsi azi PSD-ului: sa mai guverneze si tara, nefericitii, dupa toate nefacutele din ultimul timp.
Celelalte partide sunt ca si cum n-ar fi. Ungurii s-au spart in doua, radicalii si inca-si-mai-radicalii, PRM-ul a fost mereu spart in doua in insasi persoana liderului sau charismatic, PC-ul a jucat mereu sah la perete, iar Partidul Noii Generatii, adica Becali upgraded by Dan Pavel, n-a trecut niciodata de turca(na) stramoseasca.
Caci sahul nostru este un sah original, adaptat specificului romanesc, cu regele si regina alungati din tara, cu caii impuscati pe sant de comunisti, cu turele parasite si neispravite, cu pionii asteptand marirea pensiilor. Pe tabla de sah au ramas doar nebunii, prefacandu-se ca joaca partitura tuturor celorlalte piese, dar gonind mereu cum stiu ei, in diagonala.
Intre timp, bagatele ca alegerile europarlamentare, votul uninominal sau Legea lustratiei, ca sa nu mai vorbim despre nevoile de zi cu zi ale comunitatii, sunt lasate de izbeliste, ca doar n-au intrat zilele-n sac. De fapt, ma ia groaza cand ma gandesc pe cine vom mai trimite si la Bruxelles sa ne reprezinte tara. Caci tot dintre ei au sa fie, personalitatile accentuate din PSD, PRM, PC, vizibili ca bomboana pe coliva, daca nu cumva nefericitii europeni se vor pomeni in plusul albastru din stal cu voievodul Gigi Becali insusi...
Mircea Cartarescu
Evanimentul zilei vineri 24 august, 2007 http://www.evz.ro
Cand Minciuna sta cu presedintele la masa
-- "In societatea noastra socialista, o conditie primordiala a victoriei noului o reprezinta infaptuirea consecventa a politicii Partidului Comunist Roman." - Vladimir Tismaneanu, 1981
Destinele intrepatrunse ale lui Vladimir-Volodea Tismaneanu si Horia-Roman Patapievici sunt legate chiar si prin indicativul unitatii DSS care ii avea in grija. Tismaneanu a parasit Romania socialista cu acordul si sprijinul oficial al Directiei a II-a a Securitatii. Patapievici a ramas. Dar ambele familii de "ex-patzi" sovietici se aflau in atentia aceleiasi unitati speciale: UM 0110, responsabila cu monitorizarea si contracararea activitatilor agentilor URSS din Romania. Sigur, nu ei erau agenti sovietici, ci doar parintii lor.
Regretatul opozant anticomunist, jurnalistul si scriitorul Victor Frunza, afirma in ultima editie a monumentalei sale lucrari "Istoria comunismului in Romania" ca propagandistul Vladimir Tismaneanu este urmasul direct al kominternistului Silviu Brucan, fiind insarcinat cu existenta in a doua sa ilegalitate a Partidului Comunist si a structurilor Internationalei a IV-a din Romania. Numele celulei de baza a PCR este astazi GDS - Grupul pentru Dialog Social, scrie Frunza, amintind ca acesta a fost infiintat de Brucan; prin intermediul recunoscutului agent al Securitatii Mihnea Berindei, membru de vaza al "Comisiei Tismaneanu".
Victor Frunza explica: "In interesul puterii sale, PCR putea si poate sa imbrace orice haina, sa-si ia drept travesti orice chip, chiar si acela al adversarilor sai". Ceea ce se si intampla astazi: Tismaneanu face pe anticomunistul, Patapievici pe preacucernicul. Ambii se pretind drept detinatori ai unui alt "adevar unic", veritabili "gardieni ai democratiei", pretinsi "intelectuali", de loja, furtunari de cuvinte aruncate peste un imens pustiu de idei, ocupanti si manipulanti cu brevet ai opiniei publice.
Arma lor preferata este minciuna. Saptamana trecuta, Tismaneanu s-a apucat sa scrie, negru pe alb, ca nu a facut parte din nici o redactie comunista, ca altii - exemplificand cu Sorin Rosca Stanescu, Ion Cristoiu sau Cornel Nistorescu - si ca a scris doar "cateva texte de conjunctura". "Profesorul" cu catedra platita in Maryland, din banii nostri - prin intermediul retelei de profitori din Institutul Cultural Roman patronat de H.R. Patapievici -, are grave probleme de memorie. Neo-trotkistul uita ca suntem in 2007 si nu a apucat inca sa rescrie istoria din functia de Ministru al Gandirii si Implementarii cu Forta a Raportului Tismaneanu. Inca mai avem biblioteci, ne-"prelucrate", in care inca se mai gasesc colectiile organelor de Partid in care-si facea slujul: "Tanarul leninist", "Viata studenteasca", "Amfiteatru", "Scanteia tineretului", "Convingeri comuniste" sau pana si lucrarea publicata sub bagheta lui Virgil Magureanu, in care il pupa in fund pe Ceausescu, la fel cum o face astazi cu Basescu sau cum a facut-o ieri cu Iliescu.
Autorul celui mai ticalos afront la adresa Bisericii Ortodoxe Romane si a Patriarhului Teoctist, in fond, a istoriei reale a Romaniei - mincinosul "Raport final" Tismaneanu - se doreste si inchipuie drept prim lustrationist si moralizator sef, acum pe santierul "anticomunist" al tarii. Si aceasta de la stanga presedintelui care i-a oferit Patriarhului cea mai inalta distinctie nationala oferita vreunui roman al lumii.
Daca insa Traian Basescu vrea ca gestul acesta chiar sa aiba o semnificatie pentru Romania si Patriarhului ei, pana dincolo de moarte, trebuie sa-i gaseasca Raportului si autorului lui locul cel mai potrivit, indicat fara gres de autentici militanti anticomunisti ca Ionel Cana si regretatul Victor Frunza: la cosul de gunoi al Cotrocenilor, al Romaniei. Altfel, Minciuna va sta mereu cu presedintele la masa.
Victor Roncea
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
(n.n. – mig007)
Puteti citi mai multe informatii despre trecutul lui Vladimir Tismaneanu accesand adresele:
http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=68723
"Tinerete revolutionara - Tismaneanu, intaiul comunist al tarii"
si,
http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=24&Itemid=49
"Tismaneanu: <>"
Destinele intrepatrunse ale lui Vladimir-Volodea Tismaneanu si Horia-Roman Patapievici sunt legate chiar si prin indicativul unitatii DSS care ii avea in grija. Tismaneanu a parasit Romania socialista cu acordul si sprijinul oficial al Directiei a II-a a Securitatii. Patapievici a ramas. Dar ambele familii de "ex-patzi" sovietici se aflau in atentia aceleiasi unitati speciale: UM 0110, responsabila cu monitorizarea si contracararea activitatilor agentilor URSS din Romania. Sigur, nu ei erau agenti sovietici, ci doar parintii lor.
Regretatul opozant anticomunist, jurnalistul si scriitorul Victor Frunza, afirma in ultima editie a monumentalei sale lucrari "Istoria comunismului in Romania" ca propagandistul Vladimir Tismaneanu este urmasul direct al kominternistului Silviu Brucan, fiind insarcinat cu existenta in a doua sa ilegalitate a Partidului Comunist si a structurilor Internationalei a IV-a din Romania. Numele celulei de baza a PCR este astazi GDS - Grupul pentru Dialog Social, scrie Frunza, amintind ca acesta a fost infiintat de Brucan; prin intermediul recunoscutului agent al Securitatii Mihnea Berindei, membru de vaza al "Comisiei Tismaneanu".
Victor Frunza explica: "In interesul puterii sale, PCR putea si poate sa imbrace orice haina, sa-si ia drept travesti orice chip, chiar si acela al adversarilor sai". Ceea ce se si intampla astazi: Tismaneanu face pe anticomunistul, Patapievici pe preacucernicul. Ambii se pretind drept detinatori ai unui alt "adevar unic", veritabili "gardieni ai democratiei", pretinsi "intelectuali", de loja, furtunari de cuvinte aruncate peste un imens pustiu de idei, ocupanti si manipulanti cu brevet ai opiniei publice.
Arma lor preferata este minciuna. Saptamana trecuta, Tismaneanu s-a apucat sa scrie, negru pe alb, ca nu a facut parte din nici o redactie comunista, ca altii - exemplificand cu Sorin Rosca Stanescu, Ion Cristoiu sau Cornel Nistorescu - si ca a scris doar "cateva texte de conjunctura". "Profesorul" cu catedra platita in Maryland, din banii nostri - prin intermediul retelei de profitori din Institutul Cultural Roman patronat de H.R. Patapievici -, are grave probleme de memorie. Neo-trotkistul uita ca suntem in 2007 si nu a apucat inca sa rescrie istoria din functia de Ministru al Gandirii si Implementarii cu Forta a Raportului Tismaneanu. Inca mai avem biblioteci, ne-"prelucrate", in care inca se mai gasesc colectiile organelor de Partid in care-si facea slujul: "Tanarul leninist", "Viata studenteasca", "Amfiteatru", "Scanteia tineretului", "Convingeri comuniste" sau pana si lucrarea publicata sub bagheta lui Virgil Magureanu, in care il pupa in fund pe Ceausescu, la fel cum o face astazi cu Basescu sau cum a facut-o ieri cu Iliescu.
Autorul celui mai ticalos afront la adresa Bisericii Ortodoxe Romane si a Patriarhului Teoctist, in fond, a istoriei reale a Romaniei - mincinosul "Raport final" Tismaneanu - se doreste si inchipuie drept prim lustrationist si moralizator sef, acum pe santierul "anticomunist" al tarii. Si aceasta de la stanga presedintelui care i-a oferit Patriarhului cea mai inalta distinctie nationala oferita vreunui roman al lumii.
Daca insa Traian Basescu vrea ca gestul acesta chiar sa aiba o semnificatie pentru Romania si Patriarhului ei, pana dincolo de moarte, trebuie sa-i gaseasca Raportului si autorului lui locul cel mai potrivit, indicat fara gres de autentici militanti anticomunisti ca Ionel Cana si regretatul Victor Frunza: la cosul de gunoi al Cotrocenilor, al Romaniei. Altfel, Minciuna va sta mereu cu presedintele la masa.
Victor Roncea
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
(n.n. – mig007)
Puteti citi mai multe informatii despre trecutul lui Vladimir Tismaneanu accesand adresele:
http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=68723
"Tinerete revolutionara - Tismaneanu, intaiul comunist al tarii"
si,
http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=24&Itemid=49
"Tismaneanu: <
Criza sau blocaj ?
-- Oricate alte pacate ar avea Guvernul Tariceanu, acesta ramane initiatorul noilor legi, tratate pana alaltaieri cu o ciudata discretie, in pofida (sau datorita) faptului ca ele reprezinta o viziune liberala.
E clar, PSD-baza s-a enervat pentru ca preconizata marire a pensiilor se contabilizeaza la PNL. Asa ca, in loc sa se supere pe presedintele Basescu - a carui interventie intempestiva a facut ca problema pensiilor sa fie perceputa drept un nou episod al bataliei intre cele doua palate, cu victoria Victoriei, ca sa zic asa - ii face presedintelui jocul si devine amenintator pentru PNL.
In buna politica, dl. Tariceanu declara sec ca PNL nu se va asocia cu PSD la guvernare, preferand opozitia acestei legaturi bolnavicioase, asa ca dl. Geoana asteapta acum dividendele serviciului politic pe care i-l ofera dlui Basescu in cruciada sa anti-liberala. Sa-mi fie iertat daca observ ca refuzul presedintelui PNL n-a suscitat in comentariile media nici a suta parte din elanul demascator care a denuntat in ultimele luni pretinsa colaborare oculta PNL-PSD: aceasta discretie vadeste atat de flagrant caracterul propagandistic al alegatiei la care ma refer, incat nici nu mai merita sa insist.
Pentru dl. Basescu, pe de-alta parte, propunerea dlui Geoana e cam otravita: presedintele a intaratat prea tare in paguba primului-ministru opinia publica ostila PSD pentru ca acum sa accepte - fie si jucand din nou dramoleta victimei inocente a Parlamentului ticalosit - o coabitare pe care insasi firea lui de mascul alfa i-o interzice.
Ce va iesi de-aici, mi-e greu sa prevad, in afara unui nou blocaj politic si legislativ. Ce-ar fi insa sa incercam o lectura ipotetica a evenimentelor avand blocajul drept cuvant-cheie ? In Parlament, a ajuns la scadenta dezbaterea proiectelor de legi asupra informatiilor, contra-informatiilor si serviciilor aferente (PL 324-326). Oricate alte pacate ar avea Guvernul Tariceanu, acesta ramane initiatorul noilor legi, tratate pana alaltaieri cu o ciudata discretie, in pofida (sau datorita) faptului ca ele reprezinta o viziune liberala - in cel mai larg sens al termenului - asupra locului si rolului serviciilor de informatii intr-un stat modern. Intrerupta mai degraba confuz si asa-zis echidistant pe tema proaspata a Autoritatii de Interceptare, tacerea generala asupra unui subiect care inflameaza de obicei dezbaterea publica nu mai pare bizara, ci perfect explicabila: vezi paragraful anterior.
Parlamentarii PSD si PRM, indragostiti de proiectele Platica Vidovici & Timofte, nu vad cu ochi buni proiectele actualului guvern. Din Dealul Cotrocenilor privirea e inca si mai piezisa, cata vreme presedintele Basescu si-a angajat onoarea de partea proiectelor de semn contrar sustinute de SRI si de SIE. Iar parlamentarii PD si PLD, acoperiti sau descoperiti, n-au nici de ce, nici cum sa deroge de la imperativele prezidentiale.
Asa ca o criza de Guvern ar fi numai buna pentru a ingheta dezbaterea pe aceasta tema fara ca vreunul dintre adversarii proiectelor depuse de Guvern sa fie nevoit sa declare ca doreste din toata inima ca serviciile de informatii sa faca afaceri pe picior sau anchete ca pe vremea Odiosului. Va amintiti, desigur, ca proiectul celalalt - cel sustinut de presedinte in vremea cand nu-si redefinise inca profilul politic ca mare luptator anti-comunist si anti-securist - dadea liber serviciilor si la afaceri extra-bugetare, si la anchete extra-Justitie. Eu n-am uitat, daca n-ar fi decat pentru faptul ca incercari de a promova asemenea idei au existat si pe vremea cand lucram in echipa presedintelui Constantinescu. Doar ca presedintele Constantinescu i-a dat pe usa afara pe sustinatorii lor, cu proiecte cu tot.
Zoe Petre
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
E clar, PSD-baza s-a enervat pentru ca preconizata marire a pensiilor se contabilizeaza la PNL. Asa ca, in loc sa se supere pe presedintele Basescu - a carui interventie intempestiva a facut ca problema pensiilor sa fie perceputa drept un nou episod al bataliei intre cele doua palate, cu victoria Victoriei, ca sa zic asa - ii face presedintelui jocul si devine amenintator pentru PNL.
In buna politica, dl. Tariceanu declara sec ca PNL nu se va asocia cu PSD la guvernare, preferand opozitia acestei legaturi bolnavicioase, asa ca dl. Geoana asteapta acum dividendele serviciului politic pe care i-l ofera dlui Basescu in cruciada sa anti-liberala. Sa-mi fie iertat daca observ ca refuzul presedintelui PNL n-a suscitat in comentariile media nici a suta parte din elanul demascator care a denuntat in ultimele luni pretinsa colaborare oculta PNL-PSD: aceasta discretie vadeste atat de flagrant caracterul propagandistic al alegatiei la care ma refer, incat nici nu mai merita sa insist.
Pentru dl. Basescu, pe de-alta parte, propunerea dlui Geoana e cam otravita: presedintele a intaratat prea tare in paguba primului-ministru opinia publica ostila PSD pentru ca acum sa accepte - fie si jucand din nou dramoleta victimei inocente a Parlamentului ticalosit - o coabitare pe care insasi firea lui de mascul alfa i-o interzice.
Ce va iesi de-aici, mi-e greu sa prevad, in afara unui nou blocaj politic si legislativ. Ce-ar fi insa sa incercam o lectura ipotetica a evenimentelor avand blocajul drept cuvant-cheie ? In Parlament, a ajuns la scadenta dezbaterea proiectelor de legi asupra informatiilor, contra-informatiilor si serviciilor aferente (PL 324-326). Oricate alte pacate ar avea Guvernul Tariceanu, acesta ramane initiatorul noilor legi, tratate pana alaltaieri cu o ciudata discretie, in pofida (sau datorita) faptului ca ele reprezinta o viziune liberala - in cel mai larg sens al termenului - asupra locului si rolului serviciilor de informatii intr-un stat modern. Intrerupta mai degraba confuz si asa-zis echidistant pe tema proaspata a Autoritatii de Interceptare, tacerea generala asupra unui subiect care inflameaza de obicei dezbaterea publica nu mai pare bizara, ci perfect explicabila: vezi paragraful anterior.
Parlamentarii PSD si PRM, indragostiti de proiectele Platica Vidovici & Timofte, nu vad cu ochi buni proiectele actualului guvern. Din Dealul Cotrocenilor privirea e inca si mai piezisa, cata vreme presedintele Basescu si-a angajat onoarea de partea proiectelor de semn contrar sustinute de SRI si de SIE. Iar parlamentarii PD si PLD, acoperiti sau descoperiti, n-au nici de ce, nici cum sa deroge de la imperativele prezidentiale.
Asa ca o criza de Guvern ar fi numai buna pentru a ingheta dezbaterea pe aceasta tema fara ca vreunul dintre adversarii proiectelor depuse de Guvern sa fie nevoit sa declare ca doreste din toata inima ca serviciile de informatii sa faca afaceri pe picior sau anchete ca pe vremea Odiosului. Va amintiti, desigur, ca proiectul celalalt - cel sustinut de presedinte in vremea cand nu-si redefinise inca profilul politic ca mare luptator anti-comunist si anti-securist - dadea liber serviciilor si la afaceri extra-bugetare, si la anchete extra-Justitie. Eu n-am uitat, daca n-ar fi decat pentru faptul ca incercari de a promova asemenea idei au existat si pe vremea cand lucram in echipa presedintelui Constantinescu. Doar ca presedintele Constantinescu i-a dat pe usa afara pe sustinatorii lor, cu proiecte cu tot.
Zoe Petre
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Motiunea de centura
-- "PSD nu vrea sa se mai roage de PNL", s-a revoltat Mircea Geoana la "stirea zilei". Dupa care s-a rugat, in scris si oral, de presedintele Basescu sa bage PSD la guvernare si sa-l puna prim-ministru.
Parca PSD nu s-a mai aflat vreodata intr-o situatie atat de penibila. Iar PD se balbaie. Si daca e greu de imaginat un personaj mai ridicol decat Emil Boc, Mircea Geoana l-a egalat.
Geoana et compania nu au reusit sa explice motivul motiunii de cenzura. Mai precis, ratiunea ei. Ce poate fi rational in intentia de a da jos un guvern care inregistreaza cea mai mare crestere economica si care, dupa majorarea pensiilor, tocmai anuntase revizuirea la nivel decent a salariilor din administatia de stat ? Masura posibila prin reducerea birocratiei. Si nu in ultimul rand, prin eradicarea unui focar de coruptie numit RAAPPS. Faptul ca protocolul de stat se reduce la minimum scandalizeaza profitorii, cu atat mai mult cu cat imobilele furate de comunisti si aflate in patrimoniul regiei nu vor mai fi locuite si cumparate pe nimic, ca pana acum, de clientele parvenite, ci vor fi restituite proprietarilor de drept. Premierul Tariceanu a anuntat aceasta masura justa si faptul ca restul imobilelor, in afara strictului necesar pentru protocol, vor fi privatizate.
Reparatiile de drept, morale si materiale, sunt perpetuu sabotate. Ideea restitutiei este neconvenabila atat pentru PSD, cat si pentru PD, punct in care cele doua partide se imbratiseaza la loc in FSN. Nu le convine nici initiativa privind reducerea severa a pensiilor uriase de care beneficiaza gardienii regimului comunist si redistribuirea fondurilor catre cei cu pensii mici. Nici ideea legii lustratiei nu-i surade PSD. Iar PD doar o declama, dar nu o sustine. Altfel, Cristian Radulescu ar fi procedat ca Mona Musca. Ar vrea in schimb trecerea in opozitie a unor personalitati incomode ca liberalul Marius Oprea, care, adolescent fiind, s-a opus comunismului si a suferit represalii, iar acum diseca anatomia fostului regim, mai ales a politiei politice si conduce Institutul pentru studierea crimelor comunismului, sub egida Guvernului. Acest guvern are sansa si vointa sa faca dreptate, dar trebuie oprit, ca sa nu se mai faca nici lustratie, nici restitutie nici anticoruptie la obiect, gen spargerea buboiului RAAPPS.
Initiativa motiunii de cenzura a fost anuntata la scurt timp dupa ce Corpul de Control al Guvernului a scos la iveala mosmoande din timpul guvernarii PSD. Activistii de categorie grea, gen Miki, s-au suparat, mai ales ca, sub spectrul reducerii drastice, nici pensia de partid si de stat nu mai e ce-a fost. Le cade greu panglicarilor politici un secretar general al guvernului ca Ilie Bolojan, incompatibil cu coruptia. Demnitari integri si eficienti ca Bolojan si Victor Paul Dobre incomodeaza personajele aflate in treaba la spectacole de vorbe.
Politicianismul e la ordinea zilei. PSD a vrut cu PNL. Liberalii au refuzat. PD vrea si el inapoi la putere. Pe 20 august, la "Ultima ora", vicepresedintele Cristian Diaconescu a recunoscut ca "s-au saturat" ca PNL sa sfideze PSD, care n-are decat sa sustina guvernul neconditionat, pentru ca altfel ajunge la mana lui Basescu. PD acuza PNL de alianta cu PSD, dar se aliaza cu PSD ca sa dea jos PNL. Radu Berceanu spune ca pedistii au vrut la guvernare si liberalii i-au dat afara. Motiv pentru care PD vrea sa dea jos guvernul PNL cu mana PSD. Poate chiar ca sa refaca alianta PNL-PD. Ingrata situatie pentru PSD. Geoana si-a dus partidul pe centura. Face cu mana cui trece. Si nimeni nu opreste.
Roxana Iordache
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Parca PSD nu s-a mai aflat vreodata intr-o situatie atat de penibila. Iar PD se balbaie. Si daca e greu de imaginat un personaj mai ridicol decat Emil Boc, Mircea Geoana l-a egalat.
Geoana et compania nu au reusit sa explice motivul motiunii de cenzura. Mai precis, ratiunea ei. Ce poate fi rational in intentia de a da jos un guvern care inregistreaza cea mai mare crestere economica si care, dupa majorarea pensiilor, tocmai anuntase revizuirea la nivel decent a salariilor din administatia de stat ? Masura posibila prin reducerea birocratiei. Si nu in ultimul rand, prin eradicarea unui focar de coruptie numit RAAPPS. Faptul ca protocolul de stat se reduce la minimum scandalizeaza profitorii, cu atat mai mult cu cat imobilele furate de comunisti si aflate in patrimoniul regiei nu vor mai fi locuite si cumparate pe nimic, ca pana acum, de clientele parvenite, ci vor fi restituite proprietarilor de drept. Premierul Tariceanu a anuntat aceasta masura justa si faptul ca restul imobilelor, in afara strictului necesar pentru protocol, vor fi privatizate.
Reparatiile de drept, morale si materiale, sunt perpetuu sabotate. Ideea restitutiei este neconvenabila atat pentru PSD, cat si pentru PD, punct in care cele doua partide se imbratiseaza la loc in FSN. Nu le convine nici initiativa privind reducerea severa a pensiilor uriase de care beneficiaza gardienii regimului comunist si redistribuirea fondurilor catre cei cu pensii mici. Nici ideea legii lustratiei nu-i surade PSD. Iar PD doar o declama, dar nu o sustine. Altfel, Cristian Radulescu ar fi procedat ca Mona Musca. Ar vrea in schimb trecerea in opozitie a unor personalitati incomode ca liberalul Marius Oprea, care, adolescent fiind, s-a opus comunismului si a suferit represalii, iar acum diseca anatomia fostului regim, mai ales a politiei politice si conduce Institutul pentru studierea crimelor comunismului, sub egida Guvernului. Acest guvern are sansa si vointa sa faca dreptate, dar trebuie oprit, ca sa nu se mai faca nici lustratie, nici restitutie nici anticoruptie la obiect, gen spargerea buboiului RAAPPS.
Initiativa motiunii de cenzura a fost anuntata la scurt timp dupa ce Corpul de Control al Guvernului a scos la iveala mosmoande din timpul guvernarii PSD. Activistii de categorie grea, gen Miki, s-au suparat, mai ales ca, sub spectrul reducerii drastice, nici pensia de partid si de stat nu mai e ce-a fost. Le cade greu panglicarilor politici un secretar general al guvernului ca Ilie Bolojan, incompatibil cu coruptia. Demnitari integri si eficienti ca Bolojan si Victor Paul Dobre incomodeaza personajele aflate in treaba la spectacole de vorbe.
Politicianismul e la ordinea zilei. PSD a vrut cu PNL. Liberalii au refuzat. PD vrea si el inapoi la putere. Pe 20 august, la "Ultima ora", vicepresedintele Cristian Diaconescu a recunoscut ca "s-au saturat" ca PNL sa sfideze PSD, care n-are decat sa sustina guvernul neconditionat, pentru ca altfel ajunge la mana lui Basescu. PD acuza PNL de alianta cu PSD, dar se aliaza cu PSD ca sa dea jos PNL. Radu Berceanu spune ca pedistii au vrut la guvernare si liberalii i-au dat afara. Motiv pentru care PD vrea sa dea jos guvernul PNL cu mana PSD. Poate chiar ca sa refaca alianta PNL-PD. Ingrata situatie pentru PSD. Geoana si-a dus partidul pe centura. Face cu mana cui trece. Si nimeni nu opreste.
Roxana Iordache
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Decat la munca, mai bine-i la furat !
-- O invatatura marxist-leninista suna asa: "Munca l-a creat pe om". Si imediat a venit replica romano-roma: "Dar nici lenea nu a omorat pe nimeni"...
Raportul munca/nemunca are conotatii complexe, diferite si vechi de cand lumea, societatile categorisindu-l in functie de ideologie, interese si traditii, din sclavagism pana-n zilele noastre. In socialismul multilateral dezvoltat se spunea ca "noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc"; de aici si lenea omniprezenta, cei mai multi considerand ca adevaratii muncitori - cu bratele si cu mintea, din fabrici, institute si de pe ogoare - sunt niste fraieri. Si a venit capitalismul asta, pretinzand sa muncim cat mai bine, profesionist si cu eficienta, pentru a trai mai bine si a ne apropia de nivelul tarilor occidentale !
Din 1990, peste noapte, multi concetateni au plecat spre aceste tari, crezand ca acolo vor gasi caini cu covrigi in coada si deci le pica si lor ceva, doar sa intinda mana. Vazand ca nu curge lapte si miere pe strazi, le-a ramas sa cerseasca. Cei mai versati in ale cersetoriei s-au dovedit a fi tiganii, numiti ceva mai tarziu romi, pretinzand ca in tara lor n-au unde munci si sunt ostracizati. Dupa o vreme insa, din intinsul labei n-au mai putut trai. Drept care s-a trecut la faza a doua a existentei in strainatate, mai ales in ultimii ani: individual sau organizati in bande au speriat Vestul, prin hotie, talharie, rapiri si sechestrari, delapidari de marca si chiar omucideri. Pe unde treceau si pe unde se aciuiau, in tabere mizere si rau famate, devenind un pericol public, dupa ce localnicii italieni, spanioli, francezi sau germani le acordasera un anumit credit.
Situatia tragica de la periferia orasului Livorno a trezit o vie emotie in Occident, autoritatile de tot felul luand masuri de arestare si expulzare a raufacatorilor, fie de a gasi modalitati eficiente pentru socializarea celor pusi cat de cat pe munca. S-a pornit chiar de la exemplul "capsunarilor" romani din Spania si al altor categorii de muncitori in constructii, fabrici si agricultura, al celor care si-au injghebat o mica afacere, devenind cetateni onorabili ai comunitatii, atragandu-si simpatia si respectul concitadinilor. S-a ajuns pana acolo incat unii fruntasi ai romanilor de acolo au fost alesi in consiliile locale, sustinuti inclusiv de presa. Mai mult: pentru miile - zecile de mii de familii traitoare de ceva vreme in colectivitati compacte din Italia si Spania s-a hotarat deschiderea unor scoli, in care copiii acestora sa invete si in limba romana. Mai mult, Guvernul spaniol pregateste un proiect de lege vizand acordarea unui ajutor de 2500 de euro, pentru fiecare bebelus nascut acolo, din familii cu drept de rezidenta in aceasta tara, anterior nasterii copilului (3 iulie 2007).
Cat ii priveste pe romi, inca nomazi din oras in oras, cu salasuri sordide in apropierea acestora, determinand autoritatile italiene sa inceapa recensamantul lor, iar pe cele franceze sa vada in ce masura ei s-au "integrat" sau nu, dupa ani de sedere, mai mult sau mai putin legala, pentru a-i expulza. Ramane un mare semn de intrebare: daca numerosi politisti romani au fost trimisi in strainatate sa contribuie la asanarea fenomenului infractional romano-rom, de ce mai-marii tiganilor din tara (un imparat, un rege si un deputat) nu se duc acolo, sa vada la fata locului ce-i de facut ?
P.S. Ce sa se deplaseze atat de departe, cand ei pot privi la televizor cum, intr-o localitate ardeleana, consangenii lor fura zilnic din produsele muncii consatenilor ?! Ii compatimesc cum se bat si atat...
Valentin Hossu-Longin
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Raportul munca/nemunca are conotatii complexe, diferite si vechi de cand lumea, societatile categorisindu-l in functie de ideologie, interese si traditii, din sclavagism pana-n zilele noastre. In socialismul multilateral dezvoltat se spunea ca "noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc"; de aici si lenea omniprezenta, cei mai multi considerand ca adevaratii muncitori - cu bratele si cu mintea, din fabrici, institute si de pe ogoare - sunt niste fraieri. Si a venit capitalismul asta, pretinzand sa muncim cat mai bine, profesionist si cu eficienta, pentru a trai mai bine si a ne apropia de nivelul tarilor occidentale !
Din 1990, peste noapte, multi concetateni au plecat spre aceste tari, crezand ca acolo vor gasi caini cu covrigi in coada si deci le pica si lor ceva, doar sa intinda mana. Vazand ca nu curge lapte si miere pe strazi, le-a ramas sa cerseasca. Cei mai versati in ale cersetoriei s-au dovedit a fi tiganii, numiti ceva mai tarziu romi, pretinzand ca in tara lor n-au unde munci si sunt ostracizati. Dupa o vreme insa, din intinsul labei n-au mai putut trai. Drept care s-a trecut la faza a doua a existentei in strainatate, mai ales in ultimii ani: individual sau organizati in bande au speriat Vestul, prin hotie, talharie, rapiri si sechestrari, delapidari de marca si chiar omucideri. Pe unde treceau si pe unde se aciuiau, in tabere mizere si rau famate, devenind un pericol public, dupa ce localnicii italieni, spanioli, francezi sau germani le acordasera un anumit credit.
Situatia tragica de la periferia orasului Livorno a trezit o vie emotie in Occident, autoritatile de tot felul luand masuri de arestare si expulzare a raufacatorilor, fie de a gasi modalitati eficiente pentru socializarea celor pusi cat de cat pe munca. S-a pornit chiar de la exemplul "capsunarilor" romani din Spania si al altor categorii de muncitori in constructii, fabrici si agricultura, al celor care si-au injghebat o mica afacere, devenind cetateni onorabili ai comunitatii, atragandu-si simpatia si respectul concitadinilor. S-a ajuns pana acolo incat unii fruntasi ai romanilor de acolo au fost alesi in consiliile locale, sustinuti inclusiv de presa. Mai mult: pentru miile - zecile de mii de familii traitoare de ceva vreme in colectivitati compacte din Italia si Spania s-a hotarat deschiderea unor scoli, in care copiii acestora sa invete si in limba romana. Mai mult, Guvernul spaniol pregateste un proiect de lege vizand acordarea unui ajutor de 2500 de euro, pentru fiecare bebelus nascut acolo, din familii cu drept de rezidenta in aceasta tara, anterior nasterii copilului (3 iulie 2007).
Cat ii priveste pe romi, inca nomazi din oras in oras, cu salasuri sordide in apropierea acestora, determinand autoritatile italiene sa inceapa recensamantul lor, iar pe cele franceze sa vada in ce masura ei s-au "integrat" sau nu, dupa ani de sedere, mai mult sau mai putin legala, pentru a-i expulza. Ramane un mare semn de intrebare: daca numerosi politisti romani au fost trimisi in strainatate sa contribuie la asanarea fenomenului infractional romano-rom, de ce mai-marii tiganilor din tara (un imparat, un rege si un deputat) nu se duc acolo, sa vada la fata locului ce-i de facut ?
P.S. Ce sa se deplaseze atat de departe, cand ei pot privi la televizor cum, intr-o localitate ardeleana, consangenii lor fura zilnic din produsele muncii consatenilor ?! Ii compatimesc cum se bat si atat...
Valentin Hossu-Longin
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Macelul contopistilor
-- Vosganian ia de la functionari pentru pensionari * Peste 100.000 de posturi bugetare vacante ar putea fi desfiintate
Peste 100.000 de posturi vacante din administratia centrala si locala ar putea fi desfiintate, acesta fiind primul pas pentru reducerea cheltuielilor publice, a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, potrivit Mediafax. "Cheltuielile cu fondurile de salarii s-au majorat de la 5,1% din PIB, in 2004, la 6,3% din PIB, in 2007. Asta s-a petrecut si pe fondul cresterii numarului de salariati in anumite domenii, dar si pe fondul unor revendicari salariale, unele dintre ele excesive", a spus Vosganian, care a aratat ca exista posturi in exces, dovada fiind ca multe nu sunt ocupate. Ministrul a explicat ca, desi posturile sunt vacante, trebuie incluse, potrivit metodologiei, la cheltuieli si greveaza asupra deficitului bugetar. El a subliniat necesitatea redimensionarii numarului de posturi la necesitatile reale. "Numai din aceasta operatiune de eliminare a posturilor vacante putem face o economie de peste 100.000 de posturi in administratia centrala si locala (...) Si acesta este primul pas pe care il vom face. Probabil ca aceste posturi vor fi taiate", a precizat Vosganian. Ministrul a prezentat Guvernului un proiect de reforma privind finantarea cheltuielilor publice, care prevede reducerea numarului functionarilor si plata prin card a pensiilor pentru fostii angajati din aparare si serviciile de informatii. El i-a prezentat premierului discrepantele dintre ministere, privind numarul de angajati, al persoanelor deservite, al deplasarilor efectuate, si a precizat ca raportul ajunge chiar si la unu la zece. Aceeasi situatie a fost constatata si la nivelul judetelor, unde exista diferente mari intre numarul functionarilor publici, raportul fiind de unu la trei intre judetele eficiente si cele mai putin eficiente. "Premierul a dispus un audit, in luna septembrie, la toti ordonatorii primari de credite bugetare, astfel incat sa vedem care sunt cauzele pentru care avem aceste disfunctionalitati", a mai aratat Vosganian.
Economii de 500 de milioane de euro la buget
Aplicarea masurilor de eficientizare a activitatii functionarilor publici si plata salariilor prin carduri ar putea genera economii de 500 milioane euro la buget, suma care ar putea fi alocata proiectelor de investitii, a mai declarat, ieri, ministrul Finantelor.
"Astazi am dispus ca de luni sa se faca audit in toate ministerele pentru a verifica indicatorii de eficienta. Prin aplicarea masurilor de eficientizare, plata salariilor prin carduri, precum si prin altele, putem economisi cel putin jumatate de miliard de euro, sume care vor fi utilizate pentru investitii in 2008, pentru ca 2008 trebuie sa fie un an al dezvoltarii", a afirmat Vosganian. Cheltuielile totale ale bugetului asigurarilor pentru somaj, pe anul 2007, vor fi reduse cu suma de 700 milioane de lei, potrivit unei ordonante cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobata de Executiv. O alta masura stabileste ca punctul de pensie va fi majorat, la 1 septembrie, de la 396,2 lei la 416 lei pentru pensionarii din sistemul public de asigurari sociale, iar pensiile agricultorilor vor fi dublate. Vosganian a mai afirmat ca bugetul ar mai putea fi rectificat de doua ori in acest an, in lunile septembrie si noiembrie, iar la finele anului deficitul se va incadra in maximum 3% din Produsul Intern Burt (PIB).
Florin Barbuta
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Peste 100.000 de posturi vacante din administratia centrala si locala ar putea fi desfiintate, acesta fiind primul pas pentru reducerea cheltuielilor publice, a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, potrivit Mediafax. "Cheltuielile cu fondurile de salarii s-au majorat de la 5,1% din PIB, in 2004, la 6,3% din PIB, in 2007. Asta s-a petrecut si pe fondul cresterii numarului de salariati in anumite domenii, dar si pe fondul unor revendicari salariale, unele dintre ele excesive", a spus Vosganian, care a aratat ca exista posturi in exces, dovada fiind ca multe nu sunt ocupate. Ministrul a explicat ca, desi posturile sunt vacante, trebuie incluse, potrivit metodologiei, la cheltuieli si greveaza asupra deficitului bugetar. El a subliniat necesitatea redimensionarii numarului de posturi la necesitatile reale. "Numai din aceasta operatiune de eliminare a posturilor vacante putem face o economie de peste 100.000 de posturi in administratia centrala si locala (...) Si acesta este primul pas pe care il vom face. Probabil ca aceste posturi vor fi taiate", a precizat Vosganian. Ministrul a prezentat Guvernului un proiect de reforma privind finantarea cheltuielilor publice, care prevede reducerea numarului functionarilor si plata prin card a pensiilor pentru fostii angajati din aparare si serviciile de informatii. El i-a prezentat premierului discrepantele dintre ministere, privind numarul de angajati, al persoanelor deservite, al deplasarilor efectuate, si a precizat ca raportul ajunge chiar si la unu la zece. Aceeasi situatie a fost constatata si la nivelul judetelor, unde exista diferente mari intre numarul functionarilor publici, raportul fiind de unu la trei intre judetele eficiente si cele mai putin eficiente. "Premierul a dispus un audit, in luna septembrie, la toti ordonatorii primari de credite bugetare, astfel incat sa vedem care sunt cauzele pentru care avem aceste disfunctionalitati", a mai aratat Vosganian.
Economii de 500 de milioane de euro la buget
Aplicarea masurilor de eficientizare a activitatii functionarilor publici si plata salariilor prin carduri ar putea genera economii de 500 milioane euro la buget, suma care ar putea fi alocata proiectelor de investitii, a mai declarat, ieri, ministrul Finantelor.
"Astazi am dispus ca de luni sa se faca audit in toate ministerele pentru a verifica indicatorii de eficienta. Prin aplicarea masurilor de eficientizare, plata salariilor prin carduri, precum si prin altele, putem economisi cel putin jumatate de miliard de euro, sume care vor fi utilizate pentru investitii in 2008, pentru ca 2008 trebuie sa fie un an al dezvoltarii", a afirmat Vosganian. Cheltuielile totale ale bugetului asigurarilor pentru somaj, pe anul 2007, vor fi reduse cu suma de 700 milioane de lei, potrivit unei ordonante cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobata de Executiv. O alta masura stabileste ca punctul de pensie va fi majorat, la 1 septembrie, de la 396,2 lei la 416 lei pentru pensionarii din sistemul public de asigurari sociale, iar pensiile agricultorilor vor fi dublate. Vosganian a mai afirmat ca bugetul ar mai putea fi rectificat de doua ori in acest an, in lunile septembrie si noiembrie, iar la finele anului deficitul se va incadra in maximum 3% din Produsul Intern Burt (PIB).
Florin Barbuta
Ziua vineri 24 august, 2007 http://www.ziua.net
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
