Cazul Balaceanu-Stolnici arata cum a decazut boierimea sub influenta Securitatii.
Printre rarisimii urmasi ai marilor familii boieresti, Constantin Balaceanu-Stolnici a revenit in prim-planul vietii publice de dupa ‘90 ca una dintre cele mai respectate figuri. Liberalul, retras recent din PNL, dar fara sa-si abandoneze convingerile politice, a fost insa, conform recentelor dezvaluiri, si o piesa importanta a sistemului comunist.
Informatorul. Tanarul caruia descendenta nobila i-a adus dupa 1945 probleme de dosar a cedat, in 1965, la 42 de ani, sub sistemul care parea etern. Contactele sale cu ambasadori si mari oameni de stat au facut cu ochiul Securitatii. La randul sau, si-a asigurat, prin inrolarea ca informator, revenirea la catedra, publicarea cartilor inclusiv in strainatate, pentru a ajunge, in final, membru de onoare al Academiei. Si-a tinut secreta insa legatura cu Securitatea pana in aprilie, cand aparitia dosarului sau, ca si decizia CNSAS de colaborare cu politia politica erau iminente.
Boierul. Al 11-lea Constantin din neamul Balacenilor, o familie de mari dregatori ai Munteniei, cu o istorie de peste sapte veacuri, se resemnase in fata comunismului inca din anii ‘30. „Am fost practic crescut in ideea ca, intr-o zi, va veni comunismul”, povestea Balaceanu-Stolnici amintindu-si de predictiile tatalui sau, un observator atent al situatiei din Rusia de dupa Marea Criza. Desi casatorit de doua ori, prima oara cu Mariana Cimpoia, apoi cu Elisabeta Hagi-Moscu, si ea cu radacini boieresti, Balaceanu-Stolnici nu are urmasi directi.
Medicul. Primul medic dintr-o familie aplecata mai mult spre politica, absolvent de facultate in ‘47, cu doctoratul luat in ‘48, este confirmat doctor in Stiinte Medicale abia in ‘67, la doi ani dupa ce acceptase un rol in reteaua Securitatii. Anul racolarii, 1965, coincide cu intrarea sa la Spitalul „Gheorghe Marinescu”, unde coordoneaza reteaua nationala medicala in Neurologie si Neurochirurgie, dupa trecerea prin spitalele mai mici din Bucuresti.
De aici, Ana Aslan il ia, in 1974, ca geriatru si sef de sectie la institutul sau. Pana in 1993, are pe mana pacienti dintre cei mai renumiti, de la ambasadori la teroristi arabi, de la psihanalistul Jaques Lacan la liderul palestinian Yasser Arafat, dupa propriile marturii recente din „Cotidianul”. Numele lor se regasesc si in notele informative predate la Securitate.
Profesorul. Comunismul l-a prins pe Balaceanu-Stolnici in pozitia de asistent al profesorului Grigore T. Popa, la Medicina. In 1952 este exclus insa de la catedra si din Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice. Revine abia dupa doua decenii, ca suplinitor la Filosofie. Era „in retea” de sase ani.
Academicianul. Locul in Academie l-a ravnit mereu. Ca si acordarea titlului de doctor docent, e un privilegiu pe care il cere Securitatii, dar pe care il obtine abia in 1992. Primeste in schimb, in timp, pozitii in diverse foruri stiintifice, de la Academia de Stiinte Medicale la societati internationale de medicina si cibernetica.
Liberalul. O voce ascultata in societatea civila, boierul a fost ales in 1992 lider al Grupului de Reforma Morala din PNL. O criza din timpul unei sedinte a conducerii PNL, in care s-a abordat subiectul colaborarii Monei Musca cu Securitatea, a precedat anuntul ca Balaceanu-Stolnici se retrage din toate functiile din partid din motive de sanatate, „in favoarea activitatii publicistice la ziarul „Ziua” ”. Ulterior, si-a pastrat insa locul in Adunarea Nationala Bisericeasca, avand un vot in alegerea noului Patriarh.
Anca Simina
Evenimentul zilei sambata 1 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu