* STIRILE ZILEI *

EDITORIALE

DNA discrediteaza Justitia – Roxana Iordache – Ziua – citeste aici -
“Justitia e discreditata prin faptul ca opinia publica a fost invatata sa o confunde cu actul preliminar de justitie, respectiv, cu ancheta penala”.

Mitica Dragomir reformeaza clasa politica – Ioana Lupea – Evenimentul Zilei – citeste aici –
“Ce fac fostii militieni, fostii cartofori, fostii condamnati penal, atunci cand ajung la varsta critica ?”.

Pazea, ONG-urile intra in lupta ! – Ion M. Ionita – Adevarul – citeste aici -
“Neicusorule si puicusorule, sa vezi de acum inainte dandana in comedia pentru alegerile europene. Nu era de-ajuns o maciuca la un car de oale, mai intra in hora si "civicii", cainii de paza ai democratiei. Menirea lor, in aceasta faza, este sa faca liste cu bampirii care sug sangele poporului, bampiri care candideaza acum sa suga si sangele intregii Europe”.

ANALIZE SI COMENTARII

Doctoratele de la Sorbona nu-s bune de nimic (sic !) – Cristian Badilita – Ziua – citeste aici -
“Cand n-ai o meserie utila si precisa, cel mai la indemana e sa scuipi ritos pe reverul altora. Alain Besancon spunea undeva ca daca esenta comunismului e minciuna, esenta democratiei i se pare si mai teribila: nesemnificativul. Traim in nesemnificativ si ne place. Cultivam cu o placere masochista nesemnificativul si transformam in gunoi nesemnificativ tot ce atingem”.

Consecintele razboiului mondial antiterorist – Dan Pavel – Ziua – citeste aici -
“Raspandirea globala a terorismului si lupta globala antiterorista ne pun in fata primului razboi cu adevarat mondial. Dupa 9/11, lumea nu mai e la fel, dar nu in sensul ca asistam la sfarsitul suprematiei americane, cum se bucura prematur antiamericanii, ci la sfarsitul polaritatii”.

Justitia e pentru fraieri, inchisoarea pentru prosti – Ioan T. Morar – Cotidianul – citeste aici -
“Am vazut, la stirile tv, un octogenar din judetul Iasi care a fost condamnat si inchis, devenind cel mai batrin detinut din Romania. O secventa trista, intr-o tara cu o justitie de-a dreptul comica”.

Romania, spectatoare la Tratat – Valentina Pop – Romania libera – citeste aici -
“In timpul negocierii Tratatului de la Lisabona, aproape fiecare tara a luptat pentru ceva: Franta pentru termeni care sa-i asigure politicile protectioniste, Marea Britanie pentru a fi exceptata de la Carta Drepturilor Fundamentale ale UE, Germania pentru puteri crescute ale Parlamentului European, Olanda pentru competitivitate, Finlanda si Danemarca impotriva reducerii numarului de comisari. Polonia a obtinut mentinerea "clauzei Ioaninna", un mecanism de veto in Consiliul European. Bulgaria, desi membru UE la fel de proaspat ca Romania, a cerut dreptul de a folosi denumirea "evro" pentru euro. Romania "a analizat atent toate propunerile statelor membre" si a decis sa nu ceara nimic. Avantajul Romaniei, spune secretarul de stat pentru Afaceri Europene Adrian Ciocanea, e ca "suntem stat de marime medie. Pe noi tot ce s-a propus ne avantajeaza". Parlamentul European a obtinut puteri sporite, avand acum drept de codecizie cu Consiliul European format din sefii de stat si de guverne din UE. Miza euroalegerilor din Romania ar trebui sa fie tocmai trimiterea de reprezentanti competenti si care sa "reflecte corect situatia politica, punand accentul pe dreptul de libera decizie al cetatenilor", explica intr-un interviu pentru "Romania libera" europarlamentarul german Elmar Brok, unul dintre arhitectii Tratatului de la Lisabona”.

POLITICA

PIN initiaza pensia minima garantata – R.I.P. – Ziua – citeste aici -
“Reprezentantii PIN doresc introducerea pensiei minime garantate, a anuntat liderul formatiunii, Lavinia Sandru (foto), care a precizat ca va incepe astazi strangerea de semnaturi de la toate partidele parlamentare in vederea initierii unui proiect legislativ in acest sens”.

Guvernul isi va asuma uninominalul – Anca Hriban – Ziua – citeste aici -
“Liberalul Bogdan Olteanu a anuntat ieri ca Guvernul isi va asuma raspunderea, in cursul acestei saptamani, pe legea votului uninominal. De altfel, astazi expira ultimatumul dat de Traian Basescu, presedintele amenintand ca va face referendum pe uninominal daca pana in 22 octombrie Parlamentul nu adopta aceasta reglementare. Imediat dupa avertismentul sefului statului, Comisia de Cod electoral a adotat proiectul si l-a depus la Senat pentru dezbatere”.

Strategie de doi lei la PRM – Adriana Dutulescu – Cotidianul – citeste aici -
“Pentru ca formatiunea lui Vadim e izolata financiar de „sponsorii care nu mai vor sa dea nici un ban“, in strategia de campanie este consemnata obligatia ca membrii de partid sa se aboneze la ziarul Tribunului”.

ULTIMA ORA

Incompatibilii – Cristian Andrei – Ziua – citeste aici -
“Unsprezece candidati pentru PE nu indeplinesc criteriile Coalitiei pentru un Parlament Curat”.

Gigi a cazut pe prag – Ovidiu Banches – Ziua – citeste aici -
“Partidul Noua Generatie - formatiunea finantatorului Stelei George Becali - a pierdut patru procente intr-o luna, zbatandu-se acum in zona pragului electoral de 5% necesar intrarii in Parlament. Si "locomotiva" Becali, evaluata in topul increderii in personalitati politice, inregistreaza o scadere de sapte procente fata de luna precedenta. Datele sunt desprinse dintr-un sondaj de opinie realizat de INSOMAR in perioada 10-17 octombrie 2007”.

GIP: Lista Coalitiei pentru un Parlament Curat are lacune grave - A.I. – Romania libera – citeste aici -
“Lista referitoare la candidatii care nu ar trebui sa participe la euroalegeri, prezentata duminica de Coalitia pentru un Parlament Curat, are lacune grave, sustine, intr-un comunicat, presedintele Grupului de Investigatii Politice (GIP), Mugur Ciuvica. Ciuvica considera ca "lipsesc nejustificat" de pe lista vice-presedintele PD Sorin Frunzaverde si presedintele PLD, Theodor Stolojan”.

* ----- *

Zangy Comment Graphics

* Galeria de Arta Clasica Mondiala *

* PIERRE AUGUSTE RENOIR *

BIOGRAFIA si LUCRARILE, Renoir, Pierre Auguste 1841 - 1919

Pictor, Sculptor, Franta, Impresionism (stil)
Pierre-Auguste Renoir s-a nascut la Limoges, Franta, la 25 Februarie, 1841. Familia lui Renoir se stabileste la Paris in 1845 unde, la numai 13 ani, el incepe sa picteze flori pe vazele dintr-o fabrica de portelanuri. In timpul liber, Renoir frecventeaza cursuri de desen si din 1860, studiaza in studioul elvetianului Charles Gleyre unde ii intalneste pe colegii prietenului sau artist Claude Monet, Alfred Sisley si Frédéric Bazille, viitori fondatori ai curentului Impresionist. In aceasta perioada, Renoir primeste permisiunea de a face copii la muzeul Louvre, prilej cu care el se inspira din lucrarile unor maestri ai secolului al 18-lea precum Boucher, Fragonard si Watteau. In 1862, Renoir este admis la Scoala de Arte Frumoase.
In 1867, lucrarea lui Renoir “Liza”, o pictura in aer liber a amantei sale Lise Tréhot, a fost aceptata sa participe la Salonul de Arta. Doi ani mai tarziu Renoir se muta impreuna cu prietenul sau Monet in casa lui Frédéric Bazille. Din acea perioada, ne-a ramas o lucrare reprezentativa pentru pictura lui Renoir, “Frédéric Bazille odihnindu-se”. Influenta directa a lui Monet face ca tehnica sa sa evolueze spre utilizarea tuselor punctiforme folosind culori vibrante, in final conducandu-l spre impresionism. Bazille, Monet si Renoir lucreaza impreuna impartasind mereu noi tehnici, noi subiecte. In acea perioada Monet si Renoir isi petrec impreuna vara lui 1869 la Bougival, o statiune exclusivista a clasei privilegiate, de langa Paris, care era renumita pentru plajele si locurile de recreatie de la Grenouillère. Plajele de pe malul raului Sena de la Asnières, Argenteuil si Chatou cu strandurile, regatele, ambarcatiunile si locurile de promenada incep sa fie locurile lor preferate pentru creatia in aer liber in care ei isi experimenteaza tehnicile de pictura si utilizare a culorilor. Ambii pictori lucreaza cot la cot la realizarea lucrarii lor “La Grenouillère”. Cum tinerii artisti se confruntau cu probleme financiare, acestea le obsedeaza gandurile ca urmare a caracterului lor persistent. Renoir le descrie in jurnalul sau iar Monet scrie despre ele in scrisorile adresate prietenului sau Bazille in acel an: “Desi nu mancam in fiecare zi, totusi continuam sa fim linistiti si voiosi”.
In anii deceniului 1870 tehnica lui Renoir atinge varful perfectiunii. Renoir are o participare activa la mai toate expozitiile impresionismului din 1874, 1876, 1877 si 1882 si devine membru fondator al revistei “Impresionistul” in 1877. Din acea perioada, ne-au ramas lucrarile sale “Balansoarul” si “Bal la Moara de la Galette”, o impresionanta compozitie in care apar numerosi prieteni ai sai si fete din Montmartre. Tehnica sa este de-acum ferm definita; printr-o maiestrita redare a miscarii si expresiei faciale, picturile lui Renoir infatisandu-ne portrete ale unor tineri din anturajul sau, multi dintre ei fiind artisti sau scriitori. In picturile sale de ampla compozitie Renoir reproduce cu succes numeroase personaje reunite intr-un singur cadru, in care reuseste sa puna in valoare efectele de lumina si culoare. Picturile de compozitie ampla ale lui Renoir sunt complexe si au necesitat numeroase studii; Renoir pictand adeseori pe acelasi crochiu timp de mai multe saptamani sau luni la rand, modificand, adaugand ori stergand personajele din ansamblu.
In 1880, Renoir o intalneste pe Aline Charigot, cu care se si casatoreste ceva mai tarziu in 1890. Printre alti prieteni, Renoir o portretizeaza in lucrarea sa “Pranzul de la Serbarea Barcilor” pe care a realizat-o in timp de mai multe luni. Se spune ca ea este o lucrare laborioasa atat pentru compozitie cat si pentru tehnica utilizata, o replica la criticile prietenului-autor Emile Zola (1840-1902) care spunea despre impresionisti ca isi vand “schite care sunt puternic socante”. In picturile sale, Renoir reuseste magistral sa retina specificitatea momentelor de petrecere a timpului liber al contemporaneitatii secolului al 19-lea in statiunile de pe malul Senei, combinind reprezentarea stilului de viata, portretistica, si peisajul in general. Picturile lui Renoir au fost achizitionate la scurt timp de catre Paul Durand-Ruel, un comerciant de arta care a jucat un rol cheie in promovarea carierei sale dar si a altor tineri artisti. Renoir isi consolideaza definitiv reputatia in urma vernisajului unei expozitii personale gazduita la Galeriile Durand-Ruel din Paris in 1883. In 1885, se naste primul sau fiu Pierre, urmat de Jean in 1894 si Claude in 1901. Picturile lui Renoir datand din anii 1880 reflecta viul sau interes pentru arta clasica si nudul feminin. In 1887, Renoir realizeaza o serie de studii pentru o lucrare reprezentand un grup de femei nude cunoscuta sub denumirea “La Scaldat”. Inegalabile in istoria picturii moderne pentru reprezentativitatea gratiei feminine, aceste picturi dezvaluie marea abilitate a artistului in reprezentarea finetii si texturii perlate a pielii.
Incepand din anii 1890, Renoir si familia sa incep sa-si petreaca majoritatea timpului in afara Parisului, la Essoyes si Cagnes. Pe parcursul ultimelor doua decade ale vietii sale, Renoir a suferit de artrita. Incapabil sa-si mai miste mainile cu usurinta, artistul si-a atasat o atela de lemn de brat pentru a putea sa continue sa picteze. Tablourile pictate de Renoir sunt luminoase si dominate de culori vibrante, ca de exemplu in "Terasa la Cagnes, 1905". Din 1913, Renoir incepe sa lucreze si sa se dedice sculpturii. La 3 Decembrie, 1919, Renoir moare in casa sa din Cagne la varsta de saptezeci si opt de ani.

Pranzul de la Serbarea Barcilor, 1881, Ulei pe panza, 129.5 x 172.7 cm (51 x 68 in.)

Baia unei Blonde, 1904-1906, Ulei pe panza, 36.22 x 28.74 inch [92 x 73 cm]

Baia unei femei cu parul lung, c.1895, Ulei pe panza, 32.28 x 25.59 inch [82 x 65 cm]

Plimbarea, 1870, Ulei pe panza, 31.89 x 25.59 inch [81 x 65 cm]

Hoinara, c.1895, Ulei pe panza, 24.21 x 19.69 inch [61.5 x 50 cm]

Doua Surori pe Terasa, 1881, Ulei pe panza

Claude Monet pictand in Gradina sa la Argenteuil, 1875, Ulei pe panza, 19.69 x 24.02 inch [50 x 61 cm]

Fructe din Midi, 1881, Ulei pe panza, 19.96 x 25.71 inch [50.7 x 65.3 cm]

Vaza cu Crizanteme, Ulei pe panza

Jeanne Samary intr-o rochie decoltata, 1877, Ulei pe panza, 22.05 x 18.11 inch [56 x 46 cm]

Studiu: Tors, Efect de lumina, c.1876, Ulei pe panza, 31.5 x 25.2 inch [80 x 64 cm]

Pe Litoral, 1883, Ulei pe panza

Fete la Pian, 1892, Ulei pe panza

Yvonne si Christine Lerolle cantand la Pian, 1897, Ulei pe panza

Nud sezand, 1893, Ulei pe panza

Dupa Baie, 1888, Ulei pe panza

Baia, 1888, Ulei pe panza

La Scaldat, 1887, Ulei pe panza

Fata cu Cercul, 1885, Ulei pe panza

Buchet, 1885, Ulei pe panza

* Caricaturile saptamanii *

--------------------------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------



----------------------------------------------------------------------------------------

* ----- *

Zangy Comment Graphics