Castelul Corvinilor – Hunedoara - Construit in secolul al XV-lea, a devenit celebru pentru legendele sale si pentru faima lui Iancu de Hunedoara si Matei Corvin
marți, septembrie 25, 2007
* FRUMUSETILE ROMANIEI *
Castelul Corvinilor – Hunedoara - Construit in secolul al XV-lea, a devenit celebru pentru legendele sale si pentru faima lui Iancu de Hunedoara si Matei Corvin
16 ani de batjocura pentru mortii Mineriadei '91
Decesul celor doi civili a trimis Romania din nou in fata CEDO.
Dosarul „Frumusanu-Crainiceanu”, unul dintre cazurile „sensibile” de dupa Revolutie, este ingropat de justitie de 16 ani.
Pe 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei care a debarcat cabinetul Roman, muncitoarea Aurica Crainiceanu si studentul Andrei Frumusanu au fost ucisi in Piata Victoriei de un proiectil de semnalizare tras din guvern.
Vinovat a fost gasit capitanul SPP Dorel Gabor, condamnat la opt ani de inchisoare. Nu a ispasit nicio zi, iar in 2001, dosarul a fost retrimis Parchetului Militar si „uitat” intr-un sertar. Dorel Gabor nu a fost de gasit nici acasa, nici la telefon. Prescrierea faptelor vine in 2023, dar cazul este la CEDO.
Crimele din Piata Victoriei
SCENA I. La guvern, hoardele de ortaci fac exercitii de vandalizare. Palatul Victoria este asediat, mineri, scutieri, civili se macelaresc cu rangi, topoare, pietre. La parter, o sticla incendiara zboara prin geam si se izbeste de trupul unui jandarm. Flacarile cuprind cu repeziciune uniforma si tanarul arde ca o torta. Nicolae Lazar, 21 de ani, a murit in chinuri groaznice dupa doua zile, pe 27 septembrie 1991.
SCENA II. Din statia de metrou, doi soti ajung pe bulevardul Ana Ipatescu. Rachetele de semnalizare trase din guvern lovesc blocul „Tarom”. Un proiectil izbeste trupul femeii, care cade secerata langa sotul ei. Aurica Crainiceanu, 27 de ani, mama a doi scolari, a fost impuscata la ora 18.15 si a murit a doua zi.
SCENA III. De la metrou apare si un student. Cateva minute are noroc: nu e nici batut, nici fugarit de ortaci. Dar moare. Acelasi tip de proiectil, care o omorase pe Aurica Crainiceanu, il strapunge si pe Andrei. Andrei Frumusanu, 24 de ani, student in anul II la Hidrotehnica, impuscat la ora 18.45, a murit in numai cateva minute.
Asa a fost in dupa-amiaza de 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei. Ortacii lui Miron Cozma si-au dat masura salbaticiei prin incendierea unui jandarm si bataia bestiala administrata celor peste 150 de civili, jandarmi si militari in termen.
Trupele SPP s-au remarcat si ele prin capitanul Dorel Gabor, gasit vinovat pentru uciderea a doi civili neimplicati in lupte. Devenit ulterior maior, Gabor s-a „jucat” atunci cu munitia de semnalizare, trimitand doua proiectile in trupurile muncitoarei Aurora Crainiceanu si in cel al studentului Andrei Frumusanu.
Procurorul Gheorghe Surdescu, cel care a trimis in anii ‘90 dosarul la instanta, arata ca s-a tras de la etajul doi al guvernului, din anticamera Secretariatului General.
Pistolul de calibru 26 mm, cu munitie reactiva, se foloseste exclusiv pentru a trage in plan vertical si nu orizontal. Victimele lui Dorel Gabor nu erau nici mineri, nici vandali, nici atentatori la siguranta nationala, ci doi curiosi aciuati in zona.
Oamenii presedintelui fac zid
Uciderea jandarmului Lazar nu a devenit dosar penal. Civilii Frumusanu si Crainiceanu au fost, in schimb, trimisi din nou la groapa de justitia noii Romanii. Cercetarile s-au „bucurat” de toata „atentia” autoritatilor: martorii si rudele decedatilor au fost intimidati, ex-directorul SPP, Dumitru Iliescu, a cautat sa-si acopere subordonatul, iar Serviciul a filmat sedintele tribunalului.
„Parintele” Constitutiei, senatorul PSD Antonie Iorgovan, s-a implicat personal, aparandu-l in instanta pe ofiterul SPP. Ofiterul Gabor s-a bucurat astfel de zidul protector al oamenilor presedintelui Iliescu: ex-seful SPP si senatorul Iorgovan.
Exonerare „pe pile”
Chiar si asa, pe 10 iulie 1998, Tribunalul Militar l-a condamnat pe Dorel Gabor la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav.
Pentru Crainiceanu si Frumusanu, adevarata lovitura de teatru a venit insa in toamna lui ‘99, cand Curtea de Apel Militara a admis recursul inculpatului Gabor si a casat sentinta.
Al doilea soc a urmat pe 14 decembrie 2000, imediat dupa revenirea PSD la guvernare: in ciuda probelor si a sentintei, Curtea Suprema a retrimis dosarul la Parchet. Surse judiciare au declarat pentru EVZ ca „scoaterea lui Gabor de sub urmarire penala si retrimiterea dosarului s-au dat pe pile”.
De sase ani, pe cazul „Frumusanu-Crainiceanu” s-a asternut praful. Procurorii Marin Stoica si Tudor Marian l-au preluat in 2001, dar nu l-au considerat o prioritate.
Acum, dosarul este la seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea. Acesta a confirmat informatia, dar nu a dat alte amanunte. Totusi, surse judiciare sustin ca rechizitoriul va fi completat cu audierea unor noi ofiteri prezenti in guvern. Lor li s-ar adauga reaudierea maiorului (r) Dorel Gabor, apoi dosarul va pleca iarasi la instanta.
„Cate zile si pantofi am rupt prin justitie...! Lucram nopti, sambete si duminici ca sa recuperez zilele cand eram in instanta”, povesteste Viorel Crainiceanu.
In fatidicul 25 septembrie ‘91 mergea cu Aurica, sotia lui, la Spitalul de Dermatologie pentru a dona sange. Dar s-au abatut din drum. „Se tragea spre blocul „Tarom”. Aurica m-a intrebat: „Oare mori daca te loveste unul de-asta” ? Pana sa-i raspund, a cazut”.
Baietii ei au crescut si lucreaza. Ionut, care s-a casatorit, are 23 de ani, iar Marius, 24. Isi amintesc ca au ajuns in instanta, caci avocatul lui Gabor ceruse probe ca decedata, Crainiceanu Aurica, avea intr-adevar copii.
„Nu vrem banii CEDO”
Parintii lui Andrei Frumusanu au ramas neconsolati. Chiar in vara lui ‘91, baiatul abia gustase din libertatea castigata in 1989. „Inainte sa moara, chiar in ‘91, a fost putin pana in Bulgaria, saracul. Nu vrem banii de la CEDO, ci numai ca ucigasul sa fie pedepsit”, spune Stefan Frumusanu.
Tatal neconsolat este uimit inca de coincidentele care graviteaza in jurul raposatului sau fiu: Andrei este nascut in aceeasi zi cu Traian Basescu, a facut armata la Murfatlar, orasul natal al presedintelui, si a invatat la „Spiru Haret”, liceul frecventat de Ion Iliescu.
Aici, fostul director, Pascu, le-a si amenajat un colt celor patru „spiristi” decedati, trei la Revolutie si unul, Andrei Frumusanu, la mineriada din ‘91. Candela arde acolo de 16 ani.
PETRE ROMAN - „E un dosar complicat”
Fostul premier a fost martor in procesul „Frumusanu-Crainiceanu” si a infirmat alibiul capitanului SPP, Dorel Gabor, care declara ca a participat la evacuarea sa din guvern. Dar, dupa 16 ani, Roman crede ca dosarul e prea complicat.
„Evenimentul zilei”: Cum comentati nerezolvarea dosarului „Frumusanu-Crainiceanu” nici acum, dupa 16 ani ?
Petre Roman: Am avut o discutie cu familiile chiar la audieri. Le-am promis ca voi face tot ce pot sa-i ajut. Eram insa in opozitie... Eu nu mai am nicio conexiune cu treaba asta. Daca s-au epuizat toate caile de atac in justitia romana exista CEDO. E un dosar complicat.
In ce sens ?
Pai cineva care judeca din afara trebuie sa aiba posibilitatea sa discute cu multe persoane care erau in sfera politica sau a instantelor ori autoritatilor din acea vreme....
Dosarul contine deja marturii si expertize
Cred ca se ajunge la o solutie care se refera la raportul dintre victima si cel care a provocat decesul. Si o legatura suplimentara foarte complicata, adica trebuie documente, a ordinelor pe care le-a primit. Daca acela care a facut treaba asta a fost sub ordin si nu a avut intentia sa ucida...
Adica e foarte greu de dovedit ca a avut intentia sa ucida. Poate sa fie omor din culpa. Acum trebuie luate ordinele de-atunci. Daca omul a primit un ordin trebuie sa fie o hotarare in cadrul SPP sau chiar un acord al lui Iliescu, avand in vedere toate actele de violenta. Oricum, atunci nu era o lege clar stabilita (mare parte din documente au fost distruse - n.r.).
VERDICT - „Infractiune de omor”
In 1992, parlamentul publica ancheta sa privind mineriada din septembrie ‘91. Printre semnatari, Radu Timofte (FSN), Valentin Gabrielescu (PNT) sau Ovidiu Musetescu (FSN).
Concluzia era atunci clara: „... rapoartele de expertiza medico-legala demonstreaza ca decesele au survenit ca urmare a impuscarii acestora cu proiectile atipice (...) Deoarece s-a constatat ca la acest tip de munitie s-au facut modificari inainte de a fi folosita, putem aprecia ca ne aflam in fata unei infractiuni de omor”.
Laurentiu Mihu
Evenimentul zilei marti 25 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Dosarul „Frumusanu-Crainiceanu”, unul dintre cazurile „sensibile” de dupa Revolutie, este ingropat de justitie de 16 ani.
Pe 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei care a debarcat cabinetul Roman, muncitoarea Aurica Crainiceanu si studentul Andrei Frumusanu au fost ucisi in Piata Victoriei de un proiectil de semnalizare tras din guvern.Vinovat a fost gasit capitanul SPP Dorel Gabor, condamnat la opt ani de inchisoare. Nu a ispasit nicio zi, iar in 2001, dosarul a fost retrimis Parchetului Militar si „uitat” intr-un sertar. Dorel Gabor nu a fost de gasit nici acasa, nici la telefon. Prescrierea faptelor vine in 2023, dar cazul este la CEDO.
Crimele din Piata Victoriei
SCENA I. La guvern, hoardele de ortaci fac exercitii de vandalizare. Palatul Victoria este asediat, mineri, scutieri, civili se macelaresc cu rangi, topoare, pietre. La parter, o sticla incendiara zboara prin geam si se izbeste de trupul unui jandarm. Flacarile cuprind cu repeziciune uniforma si tanarul arde ca o torta. Nicolae Lazar, 21 de ani, a murit in chinuri groaznice dupa doua zile, pe 27 septembrie 1991.
SCENA II. Din statia de metrou, doi soti ajung pe bulevardul Ana Ipatescu. Rachetele de semnalizare trase din guvern lovesc blocul „Tarom”. Un proiectil izbeste trupul femeii, care cade secerata langa sotul ei. Aurica Crainiceanu, 27 de ani, mama a doi scolari, a fost impuscata la ora 18.15 si a murit a doua zi.
SCENA III. De la metrou apare si un student. Cateva minute are noroc: nu e nici batut, nici fugarit de ortaci. Dar moare. Acelasi tip de proiectil, care o omorase pe Aurica Crainiceanu, il strapunge si pe Andrei. Andrei Frumusanu, 24 de ani, student in anul II la Hidrotehnica, impuscat la ora 18.45, a murit in numai cateva minute.
Asa a fost in dupa-amiaza de 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei. Ortacii lui Miron Cozma si-au dat masura salbaticiei prin incendierea unui jandarm si bataia bestiala administrata celor peste 150 de civili, jandarmi si militari in termen.
Trupele SPP s-au remarcat si ele prin capitanul Dorel Gabor, gasit vinovat pentru uciderea a doi civili neimplicati in lupte. Devenit ulterior maior, Gabor s-a „jucat” atunci cu munitia de semnalizare, trimitand doua proiectile in trupurile muncitoarei Aurora Crainiceanu si in cel al studentului Andrei Frumusanu.
Procurorul Gheorghe Surdescu, cel care a trimis in anii ‘90 dosarul la instanta, arata ca s-a tras de la etajul doi al guvernului, din anticamera Secretariatului General.
Pistolul de calibru 26 mm, cu munitie reactiva, se foloseste exclusiv pentru a trage in plan vertical si nu orizontal. Victimele lui Dorel Gabor nu erau nici mineri, nici vandali, nici atentatori la siguranta nationala, ci doi curiosi aciuati in zona.
Oamenii presedintelui fac zid
Uciderea jandarmului Lazar nu a devenit dosar penal. Civilii Frumusanu si Crainiceanu au fost, in schimb, trimisi din nou la groapa de justitia noii Romanii. Cercetarile s-au „bucurat” de toata „atentia” autoritatilor: martorii si rudele decedatilor au fost intimidati, ex-directorul SPP, Dumitru Iliescu, a cautat sa-si acopere subordonatul, iar Serviciul a filmat sedintele tribunalului.
„Parintele” Constitutiei, senatorul PSD Antonie Iorgovan, s-a implicat personal, aparandu-l in instanta pe ofiterul SPP. Ofiterul Gabor s-a bucurat astfel de zidul protector al oamenilor presedintelui Iliescu: ex-seful SPP si senatorul Iorgovan.
Exonerare „pe pile”
Chiar si asa, pe 10 iulie 1998, Tribunalul Militar l-a condamnat pe Dorel Gabor la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav.
Pentru Crainiceanu si Frumusanu, adevarata lovitura de teatru a venit insa in toamna lui ‘99, cand Curtea de Apel Militara a admis recursul inculpatului Gabor si a casat sentinta.
Al doilea soc a urmat pe 14 decembrie 2000, imediat dupa revenirea PSD la guvernare: in ciuda probelor si a sentintei, Curtea Suprema a retrimis dosarul la Parchet. Surse judiciare au declarat pentru EVZ ca „scoaterea lui Gabor de sub urmarire penala si retrimiterea dosarului s-au dat pe pile”.
De sase ani, pe cazul „Frumusanu-Crainiceanu” s-a asternut praful. Procurorii Marin Stoica si Tudor Marian l-au preluat in 2001, dar nu l-au considerat o prioritate.
Acum, dosarul este la seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea. Acesta a confirmat informatia, dar nu a dat alte amanunte. Totusi, surse judiciare sustin ca rechizitoriul va fi completat cu audierea unor noi ofiteri prezenti in guvern. Lor li s-ar adauga reaudierea maiorului (r) Dorel Gabor, apoi dosarul va pleca iarasi la instanta.
„Cate zile si pantofi am rupt prin justitie...! Lucram nopti, sambete si duminici ca sa recuperez zilele cand eram in instanta”, povesteste Viorel Crainiceanu.In fatidicul 25 septembrie ‘91 mergea cu Aurica, sotia lui, la Spitalul de Dermatologie pentru a dona sange. Dar s-au abatut din drum. „Se tragea spre blocul „Tarom”. Aurica m-a intrebat: „Oare mori daca te loveste unul de-asta” ? Pana sa-i raspund, a cazut”.
Baietii ei au crescut si lucreaza. Ionut, care s-a casatorit, are 23 de ani, iar Marius, 24. Isi amintesc ca au ajuns in instanta, caci avocatul lui Gabor ceruse probe ca decedata, Crainiceanu Aurica, avea intr-adevar copii.
„Nu vrem banii CEDO”
Parintii lui Andrei Frumusanu au ramas neconsolati. Chiar in vara lui ‘91, baiatul abia gustase din libertatea castigata in 1989. „Inainte sa moara, chiar in ‘91, a fost putin pana in Bulgaria, saracul. Nu vrem banii de la CEDO, ci numai ca ucigasul sa fie pedepsit”, spune Stefan Frumusanu.
Tatal neconsolat este uimit inca de coincidentele care graviteaza in jurul raposatului sau fiu: Andrei este nascut in aceeasi zi cu Traian Basescu, a facut armata la Murfatlar, orasul natal al presedintelui, si a invatat la „Spiru Haret”, liceul frecventat de Ion Iliescu.Aici, fostul director, Pascu, le-a si amenajat un colt celor patru „spiristi” decedati, trei la Revolutie si unul, Andrei Frumusanu, la mineriada din ‘91. Candela arde acolo de 16 ani.
PETRE ROMAN - „E un dosar complicat”
Fostul premier a fost martor in procesul „Frumusanu-Crainiceanu” si a infirmat alibiul capitanului SPP, Dorel Gabor, care declara ca a participat la evacuarea sa din guvern. Dar, dupa 16 ani, Roman crede ca dosarul e prea complicat.„Evenimentul zilei”: Cum comentati nerezolvarea dosarului „Frumusanu-Crainiceanu” nici acum, dupa 16 ani ?
Petre Roman: Am avut o discutie cu familiile chiar la audieri. Le-am promis ca voi face tot ce pot sa-i ajut. Eram insa in opozitie... Eu nu mai am nicio conexiune cu treaba asta. Daca s-au epuizat toate caile de atac in justitia romana exista CEDO. E un dosar complicat.
In ce sens ?
Pai cineva care judeca din afara trebuie sa aiba posibilitatea sa discute cu multe persoane care erau in sfera politica sau a instantelor ori autoritatilor din acea vreme....
Dosarul contine deja marturii si expertize
Cred ca se ajunge la o solutie care se refera la raportul dintre victima si cel care a provocat decesul. Si o legatura suplimentara foarte complicata, adica trebuie documente, a ordinelor pe care le-a primit. Daca acela care a facut treaba asta a fost sub ordin si nu a avut intentia sa ucida...
Adica e foarte greu de dovedit ca a avut intentia sa ucida. Poate sa fie omor din culpa. Acum trebuie luate ordinele de-atunci. Daca omul a primit un ordin trebuie sa fie o hotarare in cadrul SPP sau chiar un acord al lui Iliescu, avand in vedere toate actele de violenta. Oricum, atunci nu era o lege clar stabilita (mare parte din documente au fost distruse - n.r.).
VERDICT - „Infractiune de omor”
In 1992, parlamentul publica ancheta sa privind mineriada din septembrie ‘91. Printre semnatari, Radu Timofte (FSN), Valentin Gabrielescu (PNT) sau Ovidiu Musetescu (FSN).
Concluzia era atunci clara: „... rapoartele de expertiza medico-legala demonstreaza ca decesele au survenit ca urmare a impuscarii acestora cu proiectile atipice (...) Deoarece s-a constatat ca la acest tip de munitie s-au facut modificari inainte de a fi folosita, putem aprecia ca ne aflam in fata unei infractiuni de omor”.
Laurentiu Mihu
Evenimentul zilei marti 25 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Tariceanu aduce Harley in Romania
Constructorul american de motociclete intra pe piata romaneasca prin firma primului „chopper“-ist al tarii – Calin-Popescu Tariceanu.
Marca americana de motociclete Harley-Davidson intra oficial pe piata romaneasca in aceasta luna, iar primul showroom va fi deschis pana la sfarsitul lui 2007, in Capitala. Investitia apartine companiei Automotive Trading Services (ATS), firma la care este actionar premierul Calin-Popescu Tariceanu, el insusi detinatorul unei motociclete Harley.
Harley-Davidson Bucharest va aduce in Romania gama completa de motociclete si accesorii a brandului, dar si serviciile specializate de asistenta postvanzare. Primul showroom Harley-Davidson va fi deschis in Bucuresti pe Strada Nicolae Titulescu, existind planuri de a se inaugura in 2008 un alt showroom conform cu standardele marcii, mai precizeaza un comunicat al ATS.
„Suntem foarte incantati ca am fost selectati de Harley-Davidson Motor Company pentru a aduce un brand cu o asemenea reputatie in Romania si promitem ca vom fi mai mult decat un simplu dealer. Vom dezvolta programe speciale pentru proprietarii de Harley-Davidson din Romania. Acestea vor include asocieri la initiativele internationale, activitati proprii distincte si, poate cel mai important, formarea unei comunitati Harley-Davidson in Romania“, a spus in comunicat directorul general Harley-Davidson Bucharest, Bogdan Bucurescu. Dealerul afirma ca vrea sa vanda 1.000 de motociclete Harley-Davidson pana in 2012.
Softail, alegerea fostului fotbalist Gabi Balint
Electra, cadoul companiei Harley-Davidson pentru TariceanuLa aceasta ora, in Romania sunt inmatriculate circa 100 de motociclete Harley-Davidson, potrivit datelor politiei. „Cea mai mare parte au fost cumparate «la prima mana». In 1999 au fost cumparate 25, iar din 2003 pana in 2005, cand a existat un dealer, cam 40. Restul sunt aduse personal de proprietari. Nu stim exact cate dintre acestea sunt noi sau second-hand“, ne-a declarat Marcel Chiva, seful grupului detinatorilor de Harley-Davidson, HOG Romania (Harley Owners Group).
Licenta ultimului dealer roman al produselor Harley a expirat in 2005. De atunci, si comunitatea HOG autohtona a iesit de pe harta internationala. „Este un lucru extraordinar ca avem in sfarsit un dealer Harley. Inclusiv pentru imaginea Romaniei. Noi nu figuram pe harta internationala Harley. De aceea nu puteam organiza in Romania acele celebre intruniri ale bikerilor Harley-Davidson. Nu voiau sa vina aici pentru ca nici macar service nu puteau gasi“, a spus liderul HOG Romania.
Toate produsele ce vor fi vandute in Romania vor putea fi vazute la Salonul Auto Bucuresti, unde se va face practic intrarea oficiala a Harley-Davidson in tara noastra. Cel mai ieftin model 2008 este Sportster, care costa aproximativ 6.600 de euro fara TVA. Celelalte modele sunt insa mult mai scumpe. Vrod, motocicleta construita de americani in colaborare cu Porsche, pentru a-si apropia succesul in Europa, costa 17.975 de euro.
Cea mai scumpa varianta 2008 este Ultra Classic Electra Glide, model detinut si de premierul Tariceanu, care costa 25.655 de euro. Prim-ministrul a primit motocicleta cadou, in 2003, de la constructorul american, cu ocazia centenarului companiei. Preturile urca pana la peste un milion de euro daca e vorba de modele mai vechi ale fabricii din SUA sau de editii limitate.
V Rod, hibridul „bun de Europa“ facut de Harley si PorschePremierul Tariceanu nu este singura figura publica proprietar de Harley. Cel mai nou in club este Gabi Balint, care si-a luat acum trei saptamini o Harley din „familia“ Softail pe care a dat 23.000 de euro. „Am un Softail Heritage Classic de care sunt mai mult decat multumit. E perfect. Este o motocicleta extrem de frumoasa, iar mie nu-mi trebuie cine stie ce performante. Nu depasesc 80 de kilometri la ora. Imi place sa ma plimb“, ne-a declarat Balint. Printre VIP-urile care au in garaj o Harley se numara si multimilionarul brasovean Ioan Neculaie.
Adevarul este ca Harley-Davidson inseamna in primul rand o marca si, de cele mai multe ori, un stil de viata. Aceasta este explicatia preturilor foarte ridicate la motocicletele Harley, care nu exceleaza la capitolele tehnologie si performante.
Harley-Davidson Motor Company a fost infiintata in 1903 si produce motociclete premium de capacitate mare, dar si haine si o vasta linie de accesorii pentru motociclete. Peste un milion de „chopper“-isti din lume au ales aceasta marca, majoritatea fiind americani.
IonutTudorica
Cotidianul marti 25 septembrie, 2007 http://www.cotidianul.ro
Ancheta in SRI pentru documentele lui Ciuvica
Documentele facute publice de Mugur Ciuvica genereaza o ancheta interna in serviciul condus de George Maior.
Directorul SRI, George Maior, a fost audiat luni la comisia de resort din Parlament in urma noului scandal care vizeaza institutia pe care o conduce. Grupul de Investigatii Politice (GIP), condus de
Mugur Ciuvica, a publicat duminica doua documente care, potrivit acestuia, demonstreaza ca SRI spioneaza PNL si pe senatorul liberal Norica Nicolai.
Dupa audiere, Maior a precizat ca nu se poate pronunta „in acest moment“ daca documentele institutiei care au fost facute publice duminica sint reale sau sint falsuri. El a mentionat ca la SRI s-a declansat o ancheta interna, ale carei concluzii vor fi prezentate saptamana viitoare la comisia parlamentara de resort.
Documentele prezentate de Mugur Ciuvica reprezinta doua adrese de insotire a unor materiale realizate de un asa-numit Grup de Evidenta din cadrul SRI, semnate de generalul Vasile Stanciu.
„Nu au existat monitorizari asupra senatorului Norica Nicolai sau asupra vreunui partid politic, indiferent care ar fi acel partid politic, sau asupra presedintelui Romaniei, pentru ca, pana la urma, si numele sau este mentionat intr-una dintre asa-zisele adrese prezentate de Mugur Ciuvica“, a mai precizat directorul SRI, care a admis ca exista o unitate a SRI denumita Grupul de Evidenta. In functie de rezultatul anchetei interne din SRI, comisia parlamentara ii va audia sau nu pe generalii Coldea si Stanciu, au afirmat parlamentari din comisie.
Liberalii Norica Nicolai si Radu Stroe au organizat tot luni o conferinta de presa in care s-au aratat ingrijorati de dezvaluirile facute de Mugur Ciuvica, dar s-au ferit sa formuleze acuzatii transante la adresa SRI pina nu vor fi facute verificari. Doar Stejarel Olaru, consilier al premierului Tariceanu pe probleme de securitate, care a fost si el prezent la conferinta, a afirmat ca documentele sunt reale si ca este vorba de politie politica.
Lucian Gheorghiu
Cotidianul marti 25 septembrie, 2007 http://www.cotidianul.ro
Directorul SRI, George Maior, a fost audiat luni la comisia de resort din Parlament in urma noului scandal care vizeaza institutia pe care o conduce. Grupul de Investigatii Politice (GIP), condus de
Mugur Ciuvica, a publicat duminica doua documente care, potrivit acestuia, demonstreaza ca SRI spioneaza PNL si pe senatorul liberal Norica Nicolai.
Dupa audiere, Maior a precizat ca nu se poate pronunta „in acest moment“ daca documentele institutiei care au fost facute publice duminica sint reale sau sint falsuri. El a mentionat ca la SRI s-a declansat o ancheta interna, ale carei concluzii vor fi prezentate saptamana viitoare la comisia parlamentara de resort.
Documentele prezentate de Mugur Ciuvica reprezinta doua adrese de insotire a unor materiale realizate de un asa-numit Grup de Evidenta din cadrul SRI, semnate de generalul Vasile Stanciu.„Nu au existat monitorizari asupra senatorului Norica Nicolai sau asupra vreunui partid politic, indiferent care ar fi acel partid politic, sau asupra presedintelui Romaniei, pentru ca, pana la urma, si numele sau este mentionat intr-una dintre asa-zisele adrese prezentate de Mugur Ciuvica“, a mai precizat directorul SRI, care a admis ca exista o unitate a SRI denumita Grupul de Evidenta. In functie de rezultatul anchetei interne din SRI, comisia parlamentara ii va audia sau nu pe generalii Coldea si Stanciu, au afirmat parlamentari din comisie.
Liberalii Norica Nicolai si Radu Stroe au organizat tot luni o conferinta de presa in care s-au aratat ingrijorati de dezvaluirile facute de Mugur Ciuvica, dar s-au ferit sa formuleze acuzatii transante la adresa SRI pina nu vor fi facute verificari. Doar Stejarel Olaru, consilier al premierului Tariceanu pe probleme de securitate, care a fost si el prezent la conferinta, a afirmat ca documentele sunt reale si ca este vorba de politie politica.Lucian Gheorghiu
Cotidianul marti 25 septembrie, 2007 http://www.cotidianul.ro
Spionul care citea ziarul
Mircea Marian: "SRI trece printr-un nou si monstruos scandal de politie politica: a facut revista presei si a cules de acolo informatii zdrobitoare".
Comisia parlamentara de control s-a intrunit de urgenta pentru a afla cine a dat ordin sa se citeasca ziarele, dar toata lumea stie deja Palatul catre care va fi indreptat degetul amenintator al liberalilor. Vinovat nu poate fi decat Basescu, singurul om din tara asta care mai este interesat de ceea ce face Norica Nicolai, cea pe care Adrian Nastase o alinta spunandu-i „fosila taranista”.
Ca sa o spunem mai clar, dezvaluirile lui Mugur Ciuvica, preluate din mers de catre PNL, nu sunt decat o fumigena, care va face mult zgomot, dar nu va avea niciun efect asupra sistemului putred in care se scalda serviciile secrete romanesti.
Se face politie politica, asta mie imi este clar. In 1999, un personaj din domeniul sigurantei mi-a aratat, pentru prima oara, niste note informative - nesemnate, fara antet si relatand intalnirea confidentiala dintre presedintele Constantinescu si patronul trustului Expres, Mihai Carciog.
In 2005, mi s-a oferit ocazia sa citesc un e-mail trimis de ministrul Borbely unui functionar de la UE, in care se cerea sprijin politic pentru reorganizarea, pe criterii etnice, a regiunilor in care este impartita Romania. Tot atunci, am vazut si un raport clasificat strict secret despre afacerile derulate de liderii UDMR, in special prin intermediul unor fundatii.
Ceea ce a prezentat Ciuvica este o gluma si numerosii demnitari care au acces la informatiile furnizate de serviciile secrete stiu asta. Daca politicienii ar fi avut un interes real in a pune capat practicilor care amintesc de fosta Securitate am fi avut o cu totul alta situatie la Comisia parlamentara de control a SRI.
Conservatorii sunt reprezentati de un deputat obscur, fost lacatus mecanic, care, pana in 1989, era „lucrator cu munca politica”. Liberalii il tin aici pe Titu Gheorghiof, cel care, desi a semnat un angajament cu Securitatea, a scapat de acuzatia de politie politica. Si reprezentantul UDMR, controversatul om de afaceri Attila Verestoy, a trecut pe la judecata CNSAS, dar a fost considerat nevinovat.
Sa coroboram situatia din comisia parlamentara cu faptul ca, sub guvernarea Tariceanu, bugetul SRI a crescut spectaculos. De la circa 250 de milioane de euro, in 2005, s-a ajuns la peste 300 de milioane, in 2007, iar recent a mai fost oferit un supliment de 30 de milioane de euro.
O explicatie a acestor sume ar putea proveni din informatia - secreta, teoretic - ca numarul angajatilor SRI este de circa 10.000, cu mult peste orice alt serviciu similar dintr-un stat UE.
Totul arata ca politicienii vor sa aiba la indemana servicii care sa le furnizeze informatii murdare. Sistemul functioneaza si este relativ echilibrat, intrucat SRI este sub control prezidential, in timp ce directiile de informatii ale Armatei si Internelor sunt supuse guvernului. Cele doua tabere, putem presupune, se asculta reciproc.
Nimic altceva nu putea defini mai bine „democratia originala”, ale carei baze s-au pus in regimul Iliescu, dar a fost perpetuata, cu interes, de toti cei care i-au urmat.
Mircea Marian
Evenimentul zilei marti 25 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Comisia parlamentara de control s-a intrunit de urgenta pentru a afla cine a dat ordin sa se citeasca ziarele, dar toata lumea stie deja Palatul catre care va fi indreptat degetul amenintator al liberalilor. Vinovat nu poate fi decat Basescu, singurul om din tara asta care mai este interesat de ceea ce face Norica Nicolai, cea pe care Adrian Nastase o alinta spunandu-i „fosila taranista”.
Ca sa o spunem mai clar, dezvaluirile lui Mugur Ciuvica, preluate din mers de catre PNL, nu sunt decat o fumigena, care va face mult zgomot, dar nu va avea niciun efect asupra sistemului putred in care se scalda serviciile secrete romanesti.Se face politie politica, asta mie imi este clar. In 1999, un personaj din domeniul sigurantei mi-a aratat, pentru prima oara, niste note informative - nesemnate, fara antet si relatand intalnirea confidentiala dintre presedintele Constantinescu si patronul trustului Expres, Mihai Carciog.
In 2005, mi s-a oferit ocazia sa citesc un e-mail trimis de ministrul Borbely unui functionar de la UE, in care se cerea sprijin politic pentru reorganizarea, pe criterii etnice, a regiunilor in care este impartita Romania. Tot atunci, am vazut si un raport clasificat strict secret despre afacerile derulate de liderii UDMR, in special prin intermediul unor fundatii.
Ceea ce a prezentat Ciuvica este o gluma si numerosii demnitari care au acces la informatiile furnizate de serviciile secrete stiu asta. Daca politicienii ar fi avut un interes real in a pune capat practicilor care amintesc de fosta Securitate am fi avut o cu totul alta situatie la Comisia parlamentara de control a SRI.
Conservatorii sunt reprezentati de un deputat obscur, fost lacatus mecanic, care, pana in 1989, era „lucrator cu munca politica”. Liberalii il tin aici pe Titu Gheorghiof, cel care, desi a semnat un angajament cu Securitatea, a scapat de acuzatia de politie politica. Si reprezentantul UDMR, controversatul om de afaceri Attila Verestoy, a trecut pe la judecata CNSAS, dar a fost considerat nevinovat.
Sa coroboram situatia din comisia parlamentara cu faptul ca, sub guvernarea Tariceanu, bugetul SRI a crescut spectaculos. De la circa 250 de milioane de euro, in 2005, s-a ajuns la peste 300 de milioane, in 2007, iar recent a mai fost oferit un supliment de 30 de milioane de euro.
O explicatie a acestor sume ar putea proveni din informatia - secreta, teoretic - ca numarul angajatilor SRI este de circa 10.000, cu mult peste orice alt serviciu similar dintr-un stat UE.
Totul arata ca politicienii vor sa aiba la indemana servicii care sa le furnizeze informatii murdare. Sistemul functioneaza si este relativ echilibrat, intrucat SRI este sub control prezidential, in timp ce directiile de informatii ale Armatei si Internelor sunt supuse guvernului. Cele doua tabere, putem presupune, se asculta reciproc.
Nimic altceva nu putea defini mai bine „democratia originala”, ale carei baze s-au pus in regimul Iliescu, dar a fost perpetuata, cu interes, de toti cei care i-au urmat.
Mircea Marian
Evenimentul zilei marti 25 septembrie, 2007 http://www.evz.ro
Paul Pacuraru, inca un ministru liberal cercetat de DNA
DNA a cerut ieri la Cotroceni avizul pentru declansarea urmaririi penale impotriva lui Paul Pacuraru, ministrul Muncii, acuzat de luare de mita.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat ieri Comisiei speciale a Presedintiei avizul pentru declansarea urmaririi penale impotriva liberalului Paul Pacuraru, ministrul Muncii, pe care-l acuza de luare de mita. Surse judiciare sustin ca Pacuraru ar fi „agatat“ in dosarul Dan Ilie Morega, liderul PNL Gorj, urmarit penal pentru ca ar fi solicitat conducatorilor de institutii descentralizate din zona sa cotizeze la vistieria partidului pentru a fi mentinuti pe functii. Sursele sustin ca presupusa mita ar fi fost primita de „o persoana foarte apropiata“ de ministrul liberal al Muncii. Paul Pacuraru este al doilea ministru al Cabinetului Tariceanu II pentru care DNA solicita presedintelui Basescu avizul pentru declansarea urmaririi penale, dupa ce, saptamana trecuta, a intrat in vizorul procurorilor ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu.
In replica, Pacuraru a declarat ca este gata sa-si probeze nevinovatia in dosarul in care este acuzat de luare de mita.
„Eu in viata mea nu am fost cercetat, nu am intrat in viata mea intr-un tribunal, in viata mea nu am avut vreo sesizare si in viata mea nu voi avea astfel de probleme si cred ca este o raspundere pe care trebuie sa si-o asume cei care inventeaza, care fabrica astfel de dosare“, a spus Pacuraru ieri intr-o conferinta de presa organizata imediat dupa anuntul DNA. „M-am gandit si eu ca se va face o asociere cu Morega…“, a declarat Pacuraru ieri pentru Cotidianul, dupa care a adaugat ca, daca se va dovedi ca a primit sau ca a dat vreun telefon lui Morega, isi va da demisia.
Dorin Petrisor, Mariana Bechir & Oana Craciun
Cotidianul marti 25 septembrie, 2007 http://www.cotidianul.ro
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat ieri Comisiei speciale a Presedintiei avizul pentru declansarea urmaririi penale impotriva liberalului Paul Pacuraru, ministrul Muncii, pe care-l acuza de luare de mita. Surse judiciare sustin ca Pacuraru ar fi „agatat“ in dosarul Dan Ilie Morega, liderul PNL Gorj, urmarit penal pentru ca ar fi solicitat conducatorilor de institutii descentralizate din zona sa cotizeze la vistieria partidului pentru a fi mentinuti pe functii. Sursele sustin ca presupusa mita ar fi fost primita de „o persoana foarte apropiata“ de ministrul liberal al Muncii. Paul Pacuraru este al doilea ministru al Cabinetului Tariceanu II pentru care DNA solicita presedintelui Basescu avizul pentru declansarea urmaririi penale, dupa ce, saptamana trecuta, a intrat in vizorul procurorilor ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu.
In replica, Pacuraru a declarat ca este gata sa-si probeze nevinovatia in dosarul in care este acuzat de luare de mita.„Eu in viata mea nu am fost cercetat, nu am intrat in viata mea intr-un tribunal, in viata mea nu am avut vreo sesizare si in viata mea nu voi avea astfel de probleme si cred ca este o raspundere pe care trebuie sa si-o asume cei care inventeaza, care fabrica astfel de dosare“, a spus Pacuraru ieri intr-o conferinta de presa organizata imediat dupa anuntul DNA. „M-am gandit si eu ca se va face o asociere cu Morega…“, a declarat Pacuraru ieri pentru Cotidianul, dupa care a adaugat ca, daca se va dovedi ca a primit sau ca a dat vreun telefon lui Morega, isi va da demisia.
Dorin Petrisor, Mariana Bechir & Oana Craciun
Cotidianul marti 25 septembrie, 2007 http://www.cotidianul.ro
Monica 1, Macovei 2. Si pac, la anticipate !
Presedintele Basescu a urzit planuri de noapte la Cotroceni prin care sa foloseasca iluzia lui Geoana.
Dar pentru asta trebuie mai intai ca 235 de parlamentari sa-si voteze scurtarea mandatului cu un an.
In cazul ipotetic in care motiunea de cenzura ar trece, presedintele Basescu poate face o desemnare prin care sa menajeze partidul prezidential si sa forteze Parlamentul sa marseze la anticipate. Pentru care ar urma sa faca o nominalizare atat de ostila, incat majoritatea parlamentarilor sa tranteasca primul cabinet desemnat.
La sfarsitul verii, consilierii prezidentiali Cristian Preda si Sebastian Lazaroiu au pregatit opinia publica in acest sens si, totodata, i-au avertizat suficient de transparent pe parlamentari cu privire la ceea ce urmeaza daca voteaza o motiune de cenzura. Au fost chiar prea onesti cand au avertizat ce va fi daca parlamentarii vor gresi. Preda a zis, Geoana premier, niciodata ! Iar presedintele Basescu l-a confirmat, prin hahaiala-i de neconfundat. Totusi, Mircica s-a dus la Cotroceni sa-si negocieze functia, iar liderii partidului l-au asteptat din carciuma in carciuma.
Vicepresedintele PSD Ilie Sarbu a zis insa ca Geoana nu le-a spus nimic de la contactul cu Basescu. Cineva se distreaza.
Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu a sugerat clar ca presedintele are in vedere doi candidati de prim-ministru atat de caricaturali, incat sa fie trantiti categoric si sa se ajunga la anticipate. Desemnandu-i pe Monica Macovei si Daniel Morar. Probabil ca dupa actul atat de flagrant in razboiul cu ministrul Justitiei, Morar iese din calcul, pentru ca o asemenea desemnare ar fi o sfidare prea mare chiar si pentru Basescu. 
Desi extrem de impulsiv, cand sunt in joc miscari de natura sa-i angajeze viitorul politic si deci interesele, presedintele Basescu devine calculat. 
Asadar, cel mai probabil o va propune pe Monica Macovei, a carei imagine este inca populara in randurile publicului neavizat sau iluzionat. Dar cu privire la care marea majoritate a parlamentarilor sunt edificati. Asa incat o vor tranti cu sete. Si cu gandul linistit ca vor vota urmatoarea propunere de cabinet si isi vor pastra mandatele de inca un an si jumatate.
Miscarea urmatoare pentru presedinte ar fi s-o propuna din nou pe Monica Gogonica. Ceea ce i-ar aduce fie mult-doritele anticipate, fie un guvern marioneta, de asa-zisi tehnocrati, care sa nu erodeze PD, ci dimpotriva, sa-l menajeze. Si e posibil ca partidele parlamentare sa accepte acest compromis, de dragul mandatului la termen. Chiar daca s-ar face de ras, votand la a doua incercare ceea ce au respins la prima. Cu exceptia PNL, pentru care perspectiva consolidarii PD ar fi catastrofala, iar opozitia liberalilor n-ar folosi la nimic in fata unui guvern teoretic neangajat politic, cu aparenta prezidentiala si non-partizana. Cu Monica de doua ori, Basescu ar merge la sigur. Oricum ar iesi i-ar conveni. Fie anticipate, fie guvern personal, cu pastrarea in rezerva a PD.
Dar nu doar pentru PNL, ci si pentru PSD si UDMR, ca sa nu mai vorbim de PC si PLD, o asemenea perspectiva ar fi distrugatoare. Primele doua s-ar pomeni la limita pragului electoral, iar ultimele sunt oricum sub prag. Si s-ar realiza obiectivul formulat in maniera Leana lui Zapacitu, conform caruia PD trebuie sa desfiinteze toate partidele. Si sa existe doar unul: Totul pentru Basescu. Despre planurile lui de rezerva pentru anticipate, respectiv, pentru PD, data viitoare.
Roxana Iordache
Ziua marti 25 septembrie, 2007 http://www.ziua.net
Dar pentru asta trebuie mai intai ca 235 de parlamentari sa-si voteze scurtarea mandatului cu un an.In cazul ipotetic in care motiunea de cenzura ar trece, presedintele Basescu poate face o desemnare prin care sa menajeze partidul prezidential si sa forteze Parlamentul sa marseze la anticipate. Pentru care ar urma sa faca o nominalizare atat de ostila, incat majoritatea parlamentarilor sa tranteasca primul cabinet desemnat.
La sfarsitul verii, consilierii prezidentiali Cristian Preda si Sebastian Lazaroiu au pregatit opinia publica in acest sens si, totodata, i-au avertizat suficient de transparent pe parlamentari cu privire la ceea ce urmeaza daca voteaza o motiune de cenzura. Au fost chiar prea onesti cand au avertizat ce va fi daca parlamentarii vor gresi. Preda a zis, Geoana premier, niciodata ! Iar presedintele Basescu l-a confirmat, prin hahaiala-i de neconfundat. Totusi, Mircica s-a dus la Cotroceni sa-si negocieze functia, iar liderii partidului l-au asteptat din carciuma in carciuma.
Vicepresedintele PSD Ilie Sarbu a zis insa ca Geoana nu le-a spus nimic de la contactul cu Basescu. Cineva se distreaza.
Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu a sugerat clar ca presedintele are in vedere doi candidati de prim-ministru atat de caricaturali, incat sa fie trantiti categoric si sa se ajunga la anticipate. Desemnandu-i pe Monica Macovei si Daniel Morar. Probabil ca dupa actul atat de flagrant in razboiul cu ministrul Justitiei, Morar iese din calcul, pentru ca o asemenea desemnare ar fi o sfidare prea mare chiar si pentru Basescu. 
Desi extrem de impulsiv, cand sunt in joc miscari de natura sa-i angajeze viitorul politic si deci interesele, presedintele Basescu devine calculat. 
Asadar, cel mai probabil o va propune pe Monica Macovei, a carei imagine este inca populara in randurile publicului neavizat sau iluzionat. Dar cu privire la care marea majoritate a parlamentarilor sunt edificati. Asa incat o vor tranti cu sete. Si cu gandul linistit ca vor vota urmatoarea propunere de cabinet si isi vor pastra mandatele de inca un an si jumatate.Miscarea urmatoare pentru presedinte ar fi s-o propuna din nou pe Monica Gogonica. Ceea ce i-ar aduce fie mult-doritele anticipate, fie un guvern marioneta, de asa-zisi tehnocrati, care sa nu erodeze PD, ci dimpotriva, sa-l menajeze. Si e posibil ca partidele parlamentare sa accepte acest compromis, de dragul mandatului la termen. Chiar daca s-ar face de ras, votand la a doua incercare ceea ce au respins la prima. Cu exceptia PNL, pentru care perspectiva consolidarii PD ar fi catastrofala, iar opozitia liberalilor n-ar folosi la nimic in fata unui guvern teoretic neangajat politic, cu aparenta prezidentiala si non-partizana. Cu Monica de doua ori, Basescu ar merge la sigur. Oricum ar iesi i-ar conveni. Fie anticipate, fie guvern personal, cu pastrarea in rezerva a PD.
Dar nu doar pentru PNL, ci si pentru PSD si UDMR, ca sa nu mai vorbim de PC si PLD, o asemenea perspectiva ar fi distrugatoare. Primele doua s-ar pomeni la limita pragului electoral, iar ultimele sunt oricum sub prag. Si s-ar realiza obiectivul formulat in maniera Leana lui Zapacitu, conform caruia PD trebuie sa desfiinteze toate partidele. Si sa existe doar unul: Totul pentru Basescu. Despre planurile lui de rezerva pentru anticipate, respectiv, pentru PD, data viitoare.
Roxana Iordache
Ziua marti 25 septembrie, 2007 http://www.ziua.net
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
